Motivul: neconstituţionalitatea ordonanţei, a cărei lege de adoptare a fost votată în parlament pe 8 octombrie, dar şi consecinţele acesteia asupra viitorului „raport de ţară pe justiţie care ar putea fi afectat de adoptarea ordonanţei“.

Concret, Ministerul Justiţiei contestă modificările care vizează, printre altele, sancţionarea cu nulitate absolută a oricărei nerespectări a procedurilor în timpul administrării probelor, eliminarea competenţei procurorului de a dispune interceptarea convorbirilor, dar şi interdicţia interceptării convorbirilor dintre avocat şi clientul său.

La rândul lor, oficialii Parchetului General au arătat că susţin poziţia Ministerului Justiţiei, pentru că noile prevederi „obstrucţionează justiţia, tergiversează soluţionarea dosarelor, fac extrem de dificilă administrarea unor mijloace de probă şi intră în conflict cu prevederile Constituţiei“.

Şi Direcţia Naţională Anticorupţie a anunţat că se alătură observaţiilor făcute de Parchetul General, menţionând că modificările „prelungesc nepermis de mult sau blochează soluţionarea dosarelor de corupţie (…) limitând şi atribuţiile procurorului în procesele penale“.