Ministerul Justiţiei (MJ) a dat publicităţii, luni, conţinutul Ordonanţei de Urgenţă privind interceptările, ca urmare a declarării ca neconstituţionale a prevederilor art. 142 alin. 1 din Codul de procedură penală, potrivit cărora şi „alte organe specializate ale statului” aveau posibilitatea de a efectua acte de urmărire penală, în afara procurorilor şi a ofiţerilor de poliţie judiciară.

Ordonanţa de Urgenţă a fost publicată pe site-ul MJ la secţiunea "Transparenţă".

În esenţă, prin Ordonanţa de Urgenţă se modifică patru legi, pentru punerea normelor de drept în acord cu decizia Curţii Constituţionale, şi anume: Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, Legea nr.508/2004 privind funcţionarea DIICOT şi Legea nr. 14/1992 privind funcţionarea SRI.

Ministrul Justiţiei Raluca Prună explica, vineri seară, la finalul şedinţei Executivului, care sunt principalele modificări ale legislaţiei ca urmare a deciziei CCR.

„Am modificat prin ordonanţă de urgenţă (...) în primul rând Codul de Procedură Penală, Art.142, al.1, în sensul de a-l aduce în acord cu cerinţele Curţii, a deciziei Curţii. Am mai modificat al. 2 al acestui articol, în sensul de a clarifica cum anume se realizează activităţile de punere în executare a mandatelor şi am spus într-un alineat nou că procurorul, organele de cercetarea penală sau lucrătorii specializaţi din cadrul Poliţiei - şi aici fac o paranteză, adică exact acele organe pe care Curtea le reţine ca având competenţe de cercetare penală, deci toate aceste organe folosesc nemijlocit sistemele tehnice şi proceduri adecvate de natură să asigure integritatea şi confidenţialitatea datelor şi informaţiilor colectate", a spus ministrul Justiţiei la finalul şedinţei Executivului, citată de Mediafax.

Totodată ea a anunţat că OUG modifică şi legea privind organizarea judiciară.

„Al doilea act pe care îl modificăm, care a fost necesar să fie modificat, este Legea 304 privind organizarea judiciară şi aici am făcut două lucruri. În primul rând, am instituit un control judecătoresc asupra modului în care se pune în aplicare, în cadrul Centrului Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor, supravegherile tehnice şi acest control judecătoresc se va realiza de către preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau de către un judecător anume desemnat. Modul în care această verificare va fi făcută va fi evident prevăzut prin regulamentul de organizare şi funcţionare administrativă a ÎCCJ”, a anunţat Raluca Prună.

Ea a adăugat că o a doua modificare a Legii 304/2004 dă posibilitatea Ministerului Public să deţină şi să folosească mijloace adecvate pentru obţinerea, verificarea, prelucrarea, stocarea şi descoperirea informaţiilor privitoare la infracţiunile date în competenţa Parchetelor. Prună a explicat că înainte de adoptarea ordonanţei numai DNA şi DIICOT puteau să aibă o asemenea infrastructură, în teorie, dar în practică numai DNA beneficia de o asemenea infrastructură, Ministerul Public neavând posibilitatea prin lege să o deţină.

„Prin această modificare, în fond, deschidem cadrul unei dezbateri viitoare, care, în cazul în care se va decide că trebuie să avem o structură la nivelul Parchetelor, va avea astfel o consfinţire prin lege. Nu în ultimul rând, creăm posibilitatea ca, în cadrul Ministerului Public, să putem avea, deci în vederea desfăşurării activităţilor prevăzute de Art.142, al.1 din Codul de Procedură Penală spunem că, în cadrul Ministerului Public, pot funcţiona, prin detaşare, ofiţeri sau agenţi de poliţie judiciară sub directa conducere şi controlul nemijlocit al procurorilor, creând astfel o simetrie cu ceea ce are la ora actuală DNA, care se ştie că este singura structură de Parchet care are la acest moment poliţie judiciară care funcţionează în cadrul instituţiei”, a spus Prună.

Un al treilea act normativ modificat de OUG este Legea 508/2004 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea în cadrul Ministerului Public a DIICOT.

„Modificarea pe care am făcut-o dă posibilitatea ca, în cadrul DIICOT, să funcţioneze, prin detaşare, ofiţeri sau agenţi de poliţie judiciară la fel, sub directa conducere şi controlul nemijlocit al procurorilor Direcţiei. Deci, am luat cadrul existent la acest moment în DNA şi l-am replicat, prin lege, la DIICOT şi la Ministerul Public”, a precizat ministrul Justiţiei.

Având în vedere situaţia creată, Guvernul a modificat şi legea de organizare şi funcţionare a SRI.

„A fost necesar să modificăm şi Legea 14/1992 privind organizarea şi funcţionarea SRI şi am clarificat, am modificat Articolul 8, în sensul de a spune că, pentru relaţia cu furnizorii de comunicaţii electronice destinate publicului, infrastructura aceasta specială, care este cunoscută sub numele de Centrul Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor, este desemnată cu rolul de a obţine, prelucra şi stoca informaţii în domeniul securităţii naţionale. Şi am adăugat în acest articol că, la cererea organelor de urmărire penală, în sensul Codului de Procedură Penală, Centrul asigură accesul nemijlocit şi distinct al acestor organe la sistemele tehnice în scopul executării supravegherii tehnice prevăzute de Codul de Procedură Penală”, a mai declarat Raluca Prună.