În cazurile excepționale de deficite bugetare, Ministerul Finanțelor ia în considerare aplicarea rapidă a unor măsuri fiscale, cum ar fi introducerea unor impozite noi sau majorarea celor existente, precum și eliminarea unor facilități.

Astfel, Ministerul Finanțelor vrea ca aceste schimbări să devină aplicabile într-un interval de timp mai scurt de șase luni de la momentul lor de publicare în Monitorul Oficial.

Ministerul Finanțelor vrea reforme mai rapide

Conform declarațiilor Ministerului Finanțelor, se impun acțiuni menite să abordeze în mod eficient problemele legate de deficitul bugetar și sustenabilitatea finanțelor publice.

Aceste măsuri sunt esențiale pentru a preveni riscul suspendării fondurilor alocate prin PNRR și Politica de Coeziune. Precum și pentru a evita creșterea costurilor de refinanțare a datoriei publice și pentru a asigura finanțarea deficitului bugetar.

Obiectivul general al acestor inițiative este consolidarea fiscală și bugetară a României prin optimizarea gestionării veniturilor publice.

Un proiect de Ordonanţă de urgenţă publicat de instituţie propune „introducerea unei excepţii de la regulile actuale prevăzute la art. 4 din Codul fiscal, conform căreia, în situaţii extraordinare de deficit bugetar, să poată fi efectuate modificări şi/sau completări ale Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, prin care se introduc impozite, taxe sau contribuţii obligatorii noi, se majorează cele existente, se elimină sau se reduc facilităţi existente, cu intrare în vigoare la termene mai scurte de 6 luni de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I”.

Prognoza deficitului bugetar și riscurile pentru finanțe

Instituția a evidențiat că în absența unor intervenții fiscale și bugetare adecvate, proiecția arată un deficit bugetar prevăzut de aproximativ 6,84% din PIB. Intervențiile presupun atât optimizarea colectării veniturilor publice, cât și pentru îmbunătățirea eficienței utilizării fondurilor destinate finanțării cheltuielilor publice.

Acest lucru se traduce în cifre de 109,44 miliarde de lei. Asta cu implicații imediate asupra majorării costurilor legate de finanțarea deficitului bugetar.

Precum și asupra alocărilor destinate investițiilor în cadrul Politicii de Coeziune, care dispune de un buget de 46 de miliarde de euro. Pe lângă acestea, și asupra resurselor destinate Planului Național de Redresare și Reziliență, cu un buget alocat de 29,33 miliarde de euro.

România se găsește în situația de deficit bugetar excesiv. Țara noastră a consemnat un deficit de 4,4% din Produsul Intern Brut (PIB) în 2019.

Această situație a determinat Comisia Europeană (CE) să facă o propunere în martie 2020. Totul, cu mult înainte de activarea clauzei generale derogatorii la nivelul Uniunii Europene.

Potrivit recomandării emise de Comisia Europeană, România este obligată să remedieze starea de deficit excesiv până cel târziu în 2024.

Conform aceleiași surse, Consiliul a stabilit obiectivele de deficit ESA la 4,4% din PIB pentru anul 2023 și la 2,9% din PIB pentru anul 2024.