Ministerul Educației va beneficia de un buget de 32,5 miliarde de lei, anul viitor, conform proiectului propus de Ministerul Finanțelor. Coaliția PSD – PNL – UDMR a finalizat proiectul de lege a bugetului de stat pentru 2023 iar documentul a fost publicat în procedura de transparență publică. Deși în cifre, față de anul trecut, bugetul Educației este mai mare cu 7%, raportat la Produsul Intern Brut, este mai mic.

Coaliția PSD – PNL – UDMR s-a pus de acord cu privire la proiectul de buget pentru anul 2023. Conform documentului, Ministerul Educației va beneficia de 32,5 miliarde de lei, potrivit proiectului legislativ. În cifre, Educația va primi, în 2023, mai mult cu 2,2 miliarde de lei față de execuția bugetară preliminată din acest an. Este o creștere, exprimată în procente, de 7%.

Pe de altă parte, raportat la Produsul Intern Brut, în funcție de care ar trebui să se stabilească bugetul sistemului de învățământ, înregistrăm o scădere. Anul acesta, prin Legea Bugetului de Stat, Educația a beneficiat de 2,2% din PIB, în vreme ce anul viitor, va primi doar 2,1%.

Și în anul ce urmează, prin grija politicienilor PSD - PNL - UDMR, Ministerul Educației rămâne „Cenușăreasa” din Guvernul condus de Nicolae Ciucă, cu cei mai puțin bani repartizați prin legea bugetului.

Ministerul Finanțelor Publice a dat publicității, marți seară, proiectul de buget pentru anul 2023. Conform documentului, la finalul anului viitor este estimat un deficit bugetar de 77,9 miliarde lei, respectiv de 4,4% din Produsul Intern Brut (PIB). De menționat că bugetul pe anul 2023 este construit pe un Produs Intern Brut de 1.552,1 miliarde lei, luând în calcul o creștere economică de 2,8%.

Legea Educației prevede o alocare financiară de 6% din PIB

Iar când spunem „doar”, ne raportăm la Legea Educației Naționale în vigoare, Legea nr. 1/2011, cu modificări și actualizări, conform căreia sistemul educațional trebuie să beneficieze de un alocație bugetară de 6% din PIB. În vreme ce pentru activitatea de cercetare, Guvernul trebuie să aloce 1% din PIB, prin legea bugetului, în fiecare an.

„Pentru finanţarea educaţiei naţionale se alocă anual din bugetul de stat şi din bugetele autorităţilor publice locale minimum 6% din produsul intern brut al anului respectiv. Suplimentar, unităţile şi instituţiile de învăţământ pot obţine şi utiliza autonom venituri proprii. Pentru activitatea de cercetare ştiinţifică se alocă anual, de la bugetul de stat, minimum 1% din produsul intern brut al anului respectiv”, conform articolului 8 din Legea Educației Naționale.

Astfel, constatăm că guvernul de coaliție, condus de Nicolae Ciucă alocă aproximativ o treime din cât prevede legea, pentru susținerea învățământului românesc. Situația cu atât mai jenantă pentru politicieni, cu cât Ministerul Educației ar trebui să implementeze proiectul de reformă propus de președintele României, Klaus Iohannis, intitulat „România Educată”. Evident, nu vor fi bani suficienți pentru derularea reformelor care vor fi amânate din nou.

România educată fără bani la buget

La începutul anului școlar, premierul Nicolae Ciucă lăuda proiectul România Educată promovat de președintele României, Klaus Iohannis. În discursul pe care l-a susținut cu prilejul deschiderii noului an școlar, el a vorbit laudativ despre reforma în sistemul de învățământ, în ciuda faptului că legile educației propuse erau foarte contestate și criticate de societatea civilă și de o mare parte a reprezentanților structurilor educaționale.

„Sunt direcții pe care le vom dezvolta în noile legi ale educației. Proiectul «România educată» așază învățământul românesc pe principii noi, care să asigure accesul la educație de calitate și să valorifice potențialul uman al României. Destinul României depinde esențial de creșterea performanței sistemului nostru de educație”, spunea Nicolae Ciucă la Colegiul Militar Tudor Vladimirescu din Craiova, în prima zi a anului școlar.

Premierul făcea referire și la investițiile care ar trebui derulate în Educație, pentru a asigura infrastructura necesară, dar și la mpsuri de combatere a abandonului școlar ori a susținerii copiilor din medii defavorizate.

„Știm că este nevoie de creșe, grădinițe, școli, licee, universități moderne. Și alocăm resurse pentru construcția unor noi astfel de unități școlare sau pentru modernizarea și extinderea celor existente. Pentru ca niciun elev să nu fie lăsat în urmă, am dezvoltat programele destinate reducerii abandonului școlar și susținerii copiilor din medii defavorizate”, a mai spus premierul.

Între timp, însă, totul a fost pus la sertar, iar despre reforma în educația nu s-a mai auzit nimic. Iar dacă avem în vedere și alocarea bugetară mult sub necesar, ne putem face o imagine completă despre ce se intenționează cu viitorul copiilor.