Cel mai neconvenţional spectacol prezentat în cadrul celei de-a XVII-a ediţii a Festivalului Uniunii Teatrelor din Europa, în care joacă surdomuţi şi bolnavi psihic, este reprezentat astă seară la Teatrul Naţional.
Astăzi, şi marţi, 18 noiembrie, de la ora 19.00, la Sala Mare a Teatrului Naţional Bucureşti, se joacă spectacolul “Minciuna”, după o idee de Pippo Delbono, care semnează şi regia. “Minciuna” este cel mai neconvenţional spectacol de până acum reprezentat în cadrul celei de-a XVII-a ediţii a Festivalului Uniunii Teatrelor din Europa. Spectacolul, care aduce în prim plan durerea pe sunetul muzicii, aparţine companiei Pippo Delbono a Teatrului Stabile din Torino şi este inspirat de incendiul de la oţelăriile Thyssen Krupp din Torino. Gestualitatea brutală şi neconvenţională are însă o puternică amprentă etică, politică, dar şi poetică.
Actori, oameni de rând
Compania Delbono este formată atât din actori, cât şi din oameni de rând, unii dintre ei cu abilităţi speciale. Actorul de referinţă al companiei, Bobo, este un surdomut care şi-a petrecut mai bine de 50 de ani din viaţă într-o casă de nebuni. Ei ţipă despre durerea celor uitaţi, despre cei mereu ultimi, fiind un urlet fără de sfârşit împotriva minciunilor de pe pământ. O călătorie personală plină de valenţe simbolice. Piesa este tradusă din italiană în română de Eva Simon. Spectacolul are drept sursă de inspiraţie un accident de muncă din 2007 de la oţelăriile Thyssen-Krupp din Torino, accident în urma căruia şi-au pierdut viaţa 7 muncitori. Fabrica, de regulă loc lipsit de frumuseţe, devine pentru Delbono închisoare şi mormânt, un loc al suferinţei şi al indiferenţei.
„Teatrul trebuie să fie ca un urlet”
Se folosesc puţine cuvinte, iar emisiile vocale şi gestuale sunt smulse parcă din sufletul celor de pe scenă. „Teatrul trebuie să fie ca un urlet” teoretizează Delbono şi poate nu întâmplător titlul unuia dintre ultimele sale spectacole este chiar „Urletul”. În „Minciuna” urletul devine însă un urlet de moarte. Delbono pleacă de la muncitorii pieriţi în foc la Torino pentru a se extinde apoi spre minciunile mondiale, spre splendorile false ale puterii şi speranţele de viitor compromise. El sapă în întunericul naturii umane în căutarea unui sens, pentru care să merite să continuăm să riscăm. Iar pe scenă pune capcane de fier, o tribună de la care poate ar fi putut vorbi toţi ereticii Istoriei, scări, planuri înclinate, din lemn şi metalice. Delbono îşi interpretează propriul rol, cel al îndrăgostitului de viaţă, care savurează fiecare minut cu o lăcomie dulce-amară, întotdeauna la un pas de frică.
Nebunii, îmbrăcaţi în frac
La sfârşit, regizorul îşi denunţă propria minciună. Îi scoate masca în faţa ochilor stupefiaţi a lui Bobo, un surdomut în frac, eliberat dintr-o casă de nebuni în care a petrecut decenii de viaţă. Delbono se dezbracă, apare gol şi fără apărare în faţa spectatorului, încă prizonier al mângâierilor unei mame „care vroia să-l aibă doar pentru sine”. Dezgolirea fizică de la final nu constituie o provocare, ci dă sens unui spectacol eliberator reconducându-l pe autor şi regizor spre copilărie, spre acea mască de pudoare pe care educaţia paternă de atunci încerca să i-o impună. Spectacolul ne atrage atenţia asupra necesităţii responsabilizării în faţa tragediilor din jurul nostru.
În „Minciuna” urletul devine un urlet de moarte, care ucide fără nici o şansă de scăpare, iar spectacolul arată că prefăcătoriile guvernează lumea în care trebuie să trăim. Cele exterioare, de la condi?iile de muncă ce uneori pot avea consecin?e nefaste, până la imposibilitatea de a comunica între noi, dar şi prefăcătoriile interioare, de pe care vălul se poate da cu mult mai mare greutate deoparte.
ÎN FESTIVAL Vine “Boris Godunov” O nouă reprezentaţie cu spectacolul “Minciuna” va avea loc marţi, tot la TNB, de la ora 19. Tot în această săptămână, vineri şi sâmbătă, Festivalul UTE prezintă spectacolul Teatrului Dramatic Iugoslav din Belgrad “Neguţătorul din Veneţia”, după W. Shakespeare, la Sala Izvor a Teatrului Bulandra. Regizorul sârb Egor Savin transferă acţiunea în perioada premergătoare instaurării fascismului. Finalul de lună aparţine spectacolului “Boris Godunov”, montat de Declan Donnellan la Moscova, care va avea – în zilele de 28, 29 şi 30 noiembrie – trei reprezentaţii la Odeon.