În 28 februarie 1998, revista medicală britanică The Lancet a declanșat o alertă globală publicând o cercetare care susținea că ar exista o legătură între vaccinul anti rujeolă, oreion și rubeolă și apariția autismului.

Cercetător-șef era dr. Andrew Wakefi eld, care cerea „suspendarea” vaccinării. Dar o investigație care durat 7 ani, realizată de jurnalistul Bian Deer, publicată în Jurnalul Medical Britanic, a demonstrat că „studiul” a fost, de fapt, „o fraudă elaborată”. 10 din cei 13 autori și-au retras semnăturile. În urma investigației, Colegiul Medicilor din Marea Britanie a făcut propria anchetă și i-a interzis lui Wakefi eld, în 2010, să mai practice medicina în Anglia, aducându-i 36 de acuzații, din care patru de abuz de încredere și 12 de abuz asupra copiilor cu probleme de dezvoltare. Revista a retractat public studiul. Alte zeci de studii realizate ulterior au demonstrat exact contrarariul: autismul nu e declanșat de ROR.

Studiul de care vorbim în acest material, intitulat „Ileal-lymphoid- nodular hyperplasia, non-specific colitis, and pervasive developmental disorder in children” („Hiperplazia hipo-limfoidnodulară, colita nespecifică și tulburarea de dezvoltare pervazivă la copii”, n.r.) a fost realizat pe doar 12 copii cu vârste între 3 și 10 ani. Cercetătorul principal, Andrew Wakefield, era medic gastroenterolog.

Alături de el, alți 12 medici semnau lucrarea care susținea că există o legătură între administrarea vaccinului contra rujeolei, oreionului și rubeolei (ROR) și apariția autismului și a bolii intestinului. Din cei 13 autori (A.J. Wakefield, S.H. Murch, A. Anthony, J. Linnell, D.M. Casson, M. Malik, M. Berelowitz, A.P. Dhillon, M.A. Thomson, P. Harvey, A. Valentine, S.E. Davies și J.A. Walker-Smith), 10 și-au retras semnăturile și nu-i mai recunosc concluziile.

„Dorim să clarificăm faptul că în această lucrare nu s-a stabilit o legătură de cauzalitate între vaccinul ROR și autism, deoarece datele erau insuficiente”, arată cei zece autori, citați New Scientist. Cu toate acestea, enunțarea ipotezei a avut implicații majore pentru sănătatea publică din întreaga lume.

Cum a confecționat bomba

În sumarul lucrării care se găsește încă pe site-ul The Lancet, dar pe care scrie, mare, „RETRACTED” („RETRACTATĂ”), autorii notau că „am investigat o serie consecutivă de copii cu enterocolită cronică și tulburare de dezvoltare regresivă”. Cei 12 copii investigați (11 băieți și o fată), cu vârste între 3 și 10 ani, înaintea vaccinării avuseseră „o istorie de dezvoltare normală, urmată de pierderea aptitudinilor dobândite, inclusiv de limbă, împreună cu apariția diareei și a durererilor abdominale”, susțineau autorii.

Copiilor le-au fost făcute: evaluării gastroenterologice, neurologice și de dezvoltare, ileocolonoscopie și biopsii, RMN-uri, electroencefalografii, puncții lombare „sub sedare” și radiografii cu bariu. Despre aceste investigații, Wakefield și colegii săi notau că ar fi „fost aprobate de Comitetul de practici etice al Spitalului Regal NHS Trust, iar părinții au dat consimțământul în cunoștință de cauză”.

Părinții au spus că vaccinul e de vină!

În urma analizelor, unele greu de suportat, mai ales de către copii, autorii susțineau că „debutul simptomelor comportamentale a fost asociat, de către părinți, cu vaccinarea împotriva rujeolei, oreionului și rubeolei la opt din cei 12 copii, cu infecție cu rujeolă la un copil și otită medie în altul.

Toți cei 12 copii au avut anomalii intestinale, de la hiperplazia nodulară limfatică la ulcerația aphoidă. Histologia a arătat o inflamație cronică în colon la 11 copii și o hiperplazie limfoidă ileală reactivă la șapte copii, dar fără granuloame. Tulburările comportamentale au inclus autismul (nouă), psihoza dezintegrativă (una) și posibilă encefalită postvirală sau vaccinală (două)”.

În secțiunea „Rezultate”, aceiași autori susțineau că, „la 8 copii, debutul problemelor comportamentale a fost legat, fie de părinți, fie de medicul curant al copilului, cu vaccinarea împotriva rujeolei, oreionului și rubeolei. Cinci au avut o reacție adversă precoce la imunizare (erupție cutanată, febră, delir și, în trei cazuri, convulsii). La acești opt copii, intervalul mediu de la expunere la primele simptome comportamentale a fost de 6,3 zile (intervalul 1-14 zile)”.

Ba chiar, se arăta că la unii pacienți, reacțiile post vaccin ar fi fost certificate. „Un copil (copilul 4) a primit vaccin monovalent împotriva rujeolei la 15 luni, după care dezvoltarea sa a încetinit (confirmată de evaluatori profesioniști). Nu a fost făcută nicio asociere cu vaccinul în acel moment.

El a primit o doză de vaccin împotriva rujeolei, oreionului și rubeolei la vârsta de 4,5 ani, iar a doua zi mama lui a descris că a suferit o deteriorare remarcabilă a comportamentului, pe care a legat-o de imunizare”, se arată în cercetarea retractată din 2 februarie 2010, în urma unui proces.

Investigația care a demonstrat frauda a durat 7 ani

Jurnalistul Brian Deer este cel care a demontat punct cu punct, în British Medical Journal (Jurnalul Medical Britanic), cercetarea. Rezultatul celor 7 ani de investigație este uluitor: studiul e o fraudă cap-coadă. Jurnalistul a dovedit că Wakefield și-a selectat pacienții, alegându- i pe cei cu părinți care făceau parte deja din mișcarea anti-vaccinare sau ai căror copilași aveau afecțiuni care putea fi confundate cu autismul.

A demonstrat și că în spatele acestei „cercetări” și a concluziilor ei se ascundeau două interese financiare: Wakefield a fost plătit să acrediteze ideea că vaccinul provoacă autism, într-un proces care trebuia să fie susținut contra companiei farmaceutice care-l producea, pe care el, personal, avea tot interesul s-o discrediteze, întrucât deja depusese documentația pentru aprobarea propriului vaccin contra rujeolei.

Concluziile investigației lui Brian Deer

După ce a cercetat toată documentația medicală, a discutat cu părinții copiilor implicați în studiu și a consultat alți medici specialiști, Deer a arătat că:

● Copiii incluși în studiu au fost selectați dintre cei vaccinați și obligatoriu cu o anumită simptomatologie. Cu doi ani înainte de a începe cercetarea, Wakefield a fost angajat de un avocat din Norfolk, Richard Barr, ca să susțină un proces. În cei doi ani cât a lucrat cu avocatul, Wakefield a câștigat 435.643 de lire sterline.

Din discuțiile celor doi a reieșit și premeditarea fraudei. Avocatul și doctorul vorbeau, încă de la început, despre necesitatea unei „asocieri temporare” între apariția autismului și vaccinare. „Dr. Wakefield crede că dacă putem demonstra un link clar între vaccin și declanșarea simptomelor, vom putea să discredităm ideea că e doar o coincidență”, explica Barr, în 1996, conducerii Legal Aid Board (Consiliul de asistență juridică), modul în care încerca să aranjeze procesul.

În același timp, Barr îl promova pe Wakefield în newslettere, lăudându-l că „are opinii profund deprimante despre efectul vaccinurilor asupra copiilor” și că „este nerăbdător să aranjeze efectuarea de teste pe copiii... care prezintă simptome ale bolii Crohn”. Apoi își îndemna clienții: „Dacă copilul vostru a suferit de toate sau oricare dintre aceste simptome, vă rugăm să ne contactați, poate fi necesar să vă punem în legătură dr. Wakefield”. Simptomele erau: dureri, slăbire bruscă, febră și ulcerații bucale.

● Doar unul din 9 copii despre care Wakefield susținea că, au autism regresiv, chiar avea afecțiunea. În cazul său (copilul nr.2), părinții au ajuns la Wakefield printr-o campanie antivaccin numită JABS. Băiețelul avea demult diagnosticat autism regresiv și diaree cronică. Apoi, alți trei copilași sigur nu aveau autism.

Unul avea Asperger diagnosticat înainte de vaccinare, iar fratele mamei sale – cel care a trimis-o la Wakefield – este activist JABS. Ceilalți doi erau frați, fapt ascuns în studiu. Tot înaintea vaccinării unul avea diagnostic de Asperger, iar pentru celălalt, dr. Carson, cosemnatar al cercetării (retras ulterior), scrisese în fișa medicală că „nu sunt evidențiate caracteristici ale autismului”;

● Părinții copiilor nr. 9 și 10 au ajuns la Wakefield prin mama copilului nr. 2, care conducerea o campanie contra vaccinării cu ROR. Copii nr.4 și 8 au fost programați pentru ileocolonoscopie și alte proceduri invazive, fără o consultație prealabilă, la recomandarea unor activiști contra vaccinării. Deși părinții acestora blamau vaccinul pentru problemele copiilor lor, ambii micuți aveau documentate dinainte întârzieri în dezvoltare și de vorbire, dar și dismorfism facial.

Singura fetiță din grupul de copii, despre care în studiu se spune că și-a pierdut capacitatea de vorbire după vaccinare, suferise la vârsta de 14 luni o operație pentru repararea unei îngustări a aortei, iar medici care au operat-o au notat în foaia de externare că abia pronunța „două – trei cuvinte”. Asta cu 4 luni înainte ca fata să fie vaccinată!

● Problemele de comportament la copilași despre care cercetarea susținea că ar fi apărut la, în medie, 6,3 zile de la vaccinare, în realitate la unii s-au manifestat la multe luni după. Exemplul copilului nr.2, la care simptomele au apărut 6 luni mai târziu. La copilul nr.11, se raportează simptomatologia de autism la o săptămână de la vaccinare (avea 15 luni), în condițiile în care întro foaie de externare se arată că „în intervalul 13 – 18 luni el a dezvoltat un model lent de vorbire și mișcări repetitive de mână”, adică cu 2 luni înainte de vaccinare;

● Unul dintre copii (nr.1) avea un frate mai mare deja diagnosticat cu autism, iar primele semne le manifestase la vârsta de 9 luni, cu 3 luni înainte de vaccinare, când mama s-a dus la doctor pentru că băiețelul „nu auzea bine”, simptom al autismului clasic. Wakefield a susținut că simptomele lui au apărut la o săptămână după vaccinare, când mama ar fi observat că băiețelul „ar fi palid”, că e „posibil” să fi avut febră și că „părea” să fi delirat.

● Lucrarea retractată susținea că 11 din 12 copii aveau colită. În realitate doar trei au avut.

● Dintre cei 12 copilași care ar fi manifestat simptome după vaccinare, în 10 cazuri s-a dovedit că nu e adevărat. În celelalte două nu s-a putut stabili când au apărut!

● Wakefield i-a mințit pe editorii de la The Lancet, cărora le-a scris că nu are niciun interes personal financiar și că pentru cercetare s-a obținut acordul Comisiei de etică.

Studiile care au demonstrat contrariul

După apariția „cercetării” lui Wakefield, sute de oameni de știință au făcut studii încercând să demonstreze sau să infirme concluziile britanicului, care trăiește acum în America. Toți i le-au infirmat categoric. Dăm trei exemple:

1. Studiul „No evidence for measles, mumps, and rubella vaccine-associated inflammatory bowel disease or autism in a 14-year prospective study”. Realizat pe 1,8 milioane de oameni, urmărea efectele adverse ale vaccinurilor. Nicio urmă de autism!

2. Studiul „A Population-Based Study of Measles, Mumps, and Rubella Vaccination and Autism”, Danemarca. Au fost analizați 500.000 de oameni și nu s-a găsit nicio o legatură între vaccinuri și autism!

3. Studiul „No effect of MMR withdrawal on the incidence of autism: a total population study”, Japonia. Toți locuitorii unui oraș (350.000) analizați. Concluzia lui: nu există nicio legătură între vaccinuri şi autism!

Colegiul Britanic al Medicilor dă verdictul: Wakefield, șters din corpul medical și 36 de acuzații grave

După publicarea investigației lui Brian Deer, General Medical Council (GMC, Colegiul Britanic al Medicilor) face propria anchetă, al cărei rezultat va fi o sentință definitivă dată de un tribunal statutar al GMC, format din 5 membri. În timpul audierilor, care au durat trei ani, Wakefield n-a adus nicio probă care să susțină afirmațiile din cercetare. Și nici n-a cerut interogarea vreunui martor.

Mai mult, avocatul lui Wakefield le-a spus judecătorilor că „nu facem nicio declarație substanțială în numele Dr. Wakefield” și că „... sunt instruit să nu mai fac observații în acest caz”.

​

Ce au arătat judecătorii:

● Că nu a respectat criteriile de selecție și etica realizării studiilor;

● Că Wakefield a ordonant analize în cazul a 5 copii, fără să fi avut specialitatea pediatrie, dar și că pe trei dintre ei i-a suspus unor investigații invazive, iar în 9 din cazuri a acționat împotriva interesului copilului;

● Că a modificat intenționat datele medicale ale pacienților, știind că un astfel de studiu va atrage atenția publicului;

● Că a ascuns Comisiei de etică și editorilor de la The Lancet că primea bani, din februarie 1996, ca să ajute la instrumentarea unui proces contra companiei care producea vaccinul ROR, dar și că depusese cererea de brevetare pentru un vaccin contra rujeolei, fiind, în ambele cazuri, în clar conflict de interese;

● Că a abuzat de poziția sa de medic și încrederea care denotă din ea;

● Că a recoltat probe de sânge de la 25 de copilași în timpul unei petreceri aniversare, mituindu-i pe micuți cu câte 5 lire sterline, dând dovadă de lipsă de etică profesională și fără să se gândească vreo clipă asupra traumelor pe care le poate provoca copiilor.

Decizia finală a judecătorilor de la Colegiul Britanic al Medicilor a fost drastică: „Tribunalul statutar a decis ca numele dr. Wakefield să fie șters din registrele medicale. Juriul a concluzionat că este singura sancțiune adecvată pentru protejarea pacienților și este în interesul publicului larg, incluzând menținerea încrederii publice în profesie și este proporțională cu constatările grave și ample pe care le-a făcut împotriva sa”, se arată în decizia publică dată la începutul lui 2010.