Mirajul diplomelor fără perspectiva unui loc de muncă

Mirajul diplomelor fără perspectiva unui loc de muncă

La nivel național există un deficit de forță de muncă de aproximativ un milion de angajați. Potrivit unor date statistice recente, cel mai greu se găsește personal în domenii de activitate precum producție, vânzări, IT, inginerie, logistică, financiar-contabil și customer service. Mihai Daraban (foto), președintele Camerei de Comerț a României, a explicat pentru EVZ care sunt meseriile de viitor și situația din momentul de față.

Criza forței de muncă afectează toate domeniile relevante din economia românească. Cel mai greu de recrutat sunt angajații mid-level, cu o pondere de 52,5% din total, urmată de cei entry-level, 27,7% și senior level 19,8%. Un lucru care afectează însă activitatea companiilor din România este acela că procesul de recrutare, din cauza crizei forței de muncă, poate dura și trei luni, ceea ce are, în mod evident, implicații directe asupra productivității agentului economic în cauză. „Institutul Național de Statistică relevă faptul că, la nivel național, pe primul trimestru al acestui an, există un număr de aproximativ 60.000 posturi vacante. De asemenea, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă are, numai pentru persoanele cu studii superioare, o ofertă de 30.000 de locuri de muncă.

Acestea sunt numai câteva date statistice și nu arată exact dimensiunea crizei forței de muncă din România. În acest sens, Camera de Comerț și Industrie a României va înființa, alături de Autoritatea Națională pentru Formare Profesională în Sistem Dual din România, opt birouri regionale, care să activeze chiar în sediul Camerelor de Comerț Județene, pentru a cunoaște nevoia reală a companiilor românești în ceea ce privește forța de muncă”, explică președintele Camerei de Comerț a României

Care sunt meseriile viitorului?

„IT-ul va fi un sector cu o creștere din ce în ce mai puternică. Comerțul, serviciile online și industriile creative, de asemenea. Industria va fi unul dintre sectoarele care vor genera locuri de muncă, estimările indicând 26.000 de joburi nete în plus. Un alt angajator net în viitor va fi zona de comerț cu amănuntul, precum și distribuția cu aproximativ 237.000 de locuri de muncă.

Același număr poate fi adăugat și de sectorul de servicii prestate întreprinderilor. De asemenea, transporturile și telecomunicațiile vor adăuga 129.000 de locuri de muncă, iar domeniul hotelier circa 67.000, până în 2030. În același timp, sănătatea și asistența socială vor adăuga aproximativ 13.000, iar administrația publică și apărarea, aproximativ 4.000 de joburi”, conchide Mihai Daraban.