Mihai Cabel are una dintre cele mai cunoscute și iubite voci din România, chiar dacă chipul său este unul anonim. El este un simbol pentru copiii din anul 1989, dând voce mai multor personaje celebre. Cu toate acestea, omul din spatele vocii este mai puțin cunoscut.

Persoanele născute în anii ‘80 îl cunosc cu siguranță pe celebrul domn Sandy Belle. Chiar dacă vocea sa este extrem de cunoscută, puțini sunt cei care o pot asocia cu imaginea lui Mihai Cabel. El este vocea desenelor animate de la TVR, care au ținut milioane de copii în fața televizoarelor.

Gloria sa a venit după Revoluție, eveniment pe care Mihai Cabel îl numește „marea îmbulzeală din decembrie”. Vocea sa a devenit celebră, însă nimeni nu a putut vreodată să o asocieze cu chipul.

Mihai Cabel a acordat un interviu în urmă cu mai bine de 10 ani în care a mărturisit că ascultă muzică jazz și iubește sunetul clarinetului. Trăiește cu multe amintiri și chiar a memorat culoarea și textura scaunului de odinioară al lui Tudor Vornicu. Era albastru, de catifea. Poate Mihai Cabel nu va fi un nume celebru în viitor, însă el a uciși monștri îngrozitori și a făcut mereu ca binele să învingă. S-a luptat ca „Ţestoasele Ninja”, ca Donatello, ca Leonardo, ca Michelangelo, ca Raffaello. El a condus cu „Michel Vaillant”, pe când nu existau nici plasme, nici console, nici „Need for Speed”. Cu ajutorul lui „Captain Planet” a redus poluarea la zero, a fost în jurul lumii cu „Lidia”, a trăit cu „Ştrumfii” și l-a însoţit pe „Călăreţul singuratic”.

Cine este bărbatul din spatele vocii celebre din desenele animate

După toate aceste aventuri, în spatele celebrei voci stă un om politicos, foarte ordonat și singur. În cadrul interviului, el a primit în casa lui doi jurnaliști care descriu atmosfera ca fiind una cu miros de copilărie. Vocea lui era neschimbată și va domni veșnic datorită filmului regizat de Alex Stănescu - „Generaţia desenelor animate”.

În spatele lui se află multe generații care s-au întrebat „ce culori au desenele animate, fiindcă televizoarele ne erau alb-negru”. Vocea lui Mihai Cabel le-a bucurat copilăria tinerilor care se îndrăgosteau de vedetele din reviste sau de prezentatoarele știrilor.

În cadrul interviului, Mihai Cabel a povestit despre un eveniment prin care a trecut în anii ‘96-‘97. Era într-o după-amiază când el a fost chemat la „poartă la Pangratti” de un tânăr care „o luase pe arătură devreme”. Cabel spunea că timp de aproximativ jumătate de an a fost hărţuit, l-a alergat prin oraş, a mers după el cu tramvaiul 5, cu metroul. Uneori reușea să păcălească hărțuitorul, prefăcându-se că iese din metrou.

„M-a aşteptat în faţa blocului, atârnat de garduri. Era un non-stop la parter şi stătea acolo. Când au auzit că mă caută, băieţii mei l-au invitat şi în casă, au băut un pahar de suc. Îl chema Ionescu. O dată, recunosc, nu am mai rezistat şi i-am dat una peste mână. «Lasă-mă, omule, în pace!». M-am trezit cu el şi la uşă într-o noapte. Exaxperat, i-am mai dat câteva palme. A intervenit şi Poliţia. Nu mai scăpam”, a povestit Mihai Cabel în interviu.

Mihai Cabel, vocea din desenele animate

Cariera sa a fost una frumoasă și povestește cu drag despre toate personajele cărora le-a dat viață. Cu toate acestea, s-a confruntat și cu mai multe probleme de sănătate. O perioadă de timp a stat departe de meseria sa, însă atunci când a acordat interviul a mărturisit că se simte bine. Dubla „Armăsarul sălbatic”, tot la TVR, un desen care se difuza „la ore imposibile”.

Imediat după Revoluție, desenele animate erau la mare căutare și se difuzau în prime-time. Locul lor a fost ocupat de aventurile noilor eroi, creaturi bizare cu un limbaj colorat, iar desenul dublat de Mihai Cabel este difuzat la ora 7:00 dimineața.

„Comunistii erau tâmpiţi, dar nu toţi. Alegeau ore bune. Se strigau ăia mici: «Hai, că sunt desene!». Şi nu mai ieşeau pe maidan. Acum nu mai sunt maidane.

Arta pentru copii a ajuns un gen periferic. Arta înseamnă carte, film, spectacol de teatru. Eu ştiu ce spun, am făcut publicistică în domeniul acesta. Ce dovadă mai bună vreţi decât că Animafilm pur şi simplu a dispărut?”, spune Cabel.

Vocea desenelor animate de după Revoluție susține că banii nu au fost niciodată o motivare. Cu toate acestea, nu s-a gândit să plece de la Televiziunea Română.

„Sunt conservator, temeinic aşezat la locul meu”, spunea Mihai Cabel, precizând că va ieși la pensie direct din televiziune. A obosit și sunt multe aspecte ale acestor vremuri care nu sunt pe placul său.

„Desenele au ajuns obiect de comerţ şi atât, se degradează! Ce e clasic, e clasic si gata! Uite, Sandy Belle a rămas în sufletul şi în mintea copiilor, în sufletul şi în mintea părinţilor, pentru că era deosebită. Mie mi-au plăcut «Ratonii». Desenul ăsta a fost o capodoperă! Muream după Cedric! Îl ştiţi, ăla cu nasul curbat şi ochelari de tocilar! Nu se mai fac asemenea desene! Nu mai sunt poveşti ca în «Pădurea verde». Unde e candoarea? Unde e dragostea? De ce totul trebuie să fie strident?”, mai povestește Cabel în interviul acordat celor de la adevărul.ro.