Un studiu recent din Statele Unite a descoperit pentru prima dată microplastice în creierul uman, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la impactul acestor particule minuscule asupra sănătății noastre. Microplasticele sunt particule mici care se descompun în bucăți mai mici, ceea ce le face dificil de studiat cu un microscop de mare putere. Acestea au fost semnalate în multe surse de apă potabilă și în produsele alimentare de zi cu zi, ceea ce face ca expunerea lor generalizată și cronică să constituie o preocupare serioasă pentru sănătatea umană.

Creirul, afectat de prezența microplasticului

Studiul a analizat concentrațiile de microplastice din 51 de probe prelevate de la bărbați și femei în urma autopsiilor de rutină efectuate în Albuquerque, New Mexico. Probele proveneau din ficat, rinichi și creier. Cercetătorii au fost surprinși să găsească de până la 30 de ori mai multe microplastice în probele de creier decât în ficat și rinichi. Acest lucru s-ar putea datora fluxului sanguin ridicat către creier (care transportă particule de plastic cu el), sau ficatul și rinichii ar putea fi mai potrivite pentru a face față toxinelor și particulelor externe. Cantitatea de plastic din probele de creier a crescut cu aproximativ 50% între 2016 și 2024, reflectând probabil creșterea poluării cu plastic din mediul înconjurător și creșterea expunerii umane.

Microplasticele pătrund de obicei în organism prin alimente și apă contaminate, perturbând microbiomul intestinal și provocând inflamații. Aceasta duce la efecte asupra întregului organism prin intermediul sistemului imunitar și al sistemului complex de comunicare bidirecțională dintre intestin și creier. Studiile au descoperit microplastice în fecalele, articulațiile, ficatul, organele de reproducere, sângele, vasele și inima oamenilor.

La ce concluzii au ajuns oamenii de știință

Microplasticele migrează, de asemenea, către creierul peștilor sălbatici. În studiile efectuate pe șoareci, microplasticele ingerate sunt absorbite din intestin în sânge și pot pătrunde în creier, fixându-se pe parcurs în alte organe. Pentru a ajunge în țesutul cerebral, microplasticele trebuie să traverseze bariera hemato-encefalică, un strat complex de celule care ar trebui să împiedice pătrunderea în creier a substanțelor din sânge.

Nu cunoaștem încă efectele microplasticelor în creierul uman. Unele experimente de laborator sugerează că microplasticele cresc inflamația creierului și deteriorarea celulelor, alterează expresia genelor și modifică structura creierului. În plus, microplasticele ar putea transporta toxine de mediu sau bacterii în și în jurul corpului. Diverse substanțe chimice din plastic, inclusiv substanțe chimice care perturbă hormonii, cunoscute sub numele de BPA, ar putea, de asemenea, să se infiltreze din microplastice în organism.

Pentru a minimiza expunerea la microplastice, cercetătorii intenționează să investigheze modul în care îmbunătățirea integrității barierei intestinale prin alimentație sau probiotice poate preveni absorbția microplasticelor din intestin în fluxul sanguin. Acest lucru poate împiedica în mod eficient particulele să circule prin organism și să se fixeze în organe.

sursa: medicalxpress.com