Republica Moldova. Centrul de cazare al Inspectoratului General pentru Migrație (IGM) nu oferă condiții corespunzătoare solicitanților de azil politic. Concluzia se cuprinde în raportul avocatului poporului, făcut public pe 9 septembrie.

Nereguli la cazarea solicitanților de azil

Ombudsmanul Ceslav Panico a finalizat monitorizarea activității Centrului de cazare pentru solicitanții de azil politic. Conform datelor colectate, centrul de cazare al IGM este într-o stare tehnică deplorabilă.

În raportul special au fost trecute o serie de neajunsuri care sunt la limita încălcării drepturilor omului.

Panico a constatat că sediul centrului de cazare are nevoie stringentă de reparație. Totodată, spațiile nu sunt adaptate la necesitățile persoanelor cu dizabilități și mamelor cu copii mici.

„Aceste centre sunt mai bune decât o parte din penitenciare sau multe alte centre, dar nu sunt la nivelul standardelor europene la care noi tindem. Vorbim despre accesul la baie, apă potabilă, avem în vedere și cazarea propriu-zisă, camerele în care urmează să fie cazate persoanele, accesul chiar și la acel cearșaf, plapume”, constată ombudsmanul.

Totodată, în raport au fost trecute și observațiile privind procedurile de la frontieră.

„Atunci când o persoană vine în Republica Moldova și spune că vrea să fie azilant sau vrea să depună o solicitare de azil, această cerere trebuie să fie preluată nemijlocit mai departe de IGM. La moment, aparent există un filtru din partea Poliției de Frontieră prin care ei mai întâi preiau și apoi analizează din punct de vedere practic și apoi oferă Inspectoratului General de Migrație, ori interacțiunea directă ar trebui să fie după standarde internaționale”, a declarat Panico.

Se solicită ajustarea legislației

Conform unui studiu, prezentat de Centrul de Drept al Avocaților, Legea nr. 270/2008 nu conține suficiente garanții pentru solicitanții de protecție internațională.

„În special, legea nu conține reglementări cu privire la înregistrarea cât mai curând posibil a cererii de azil și obligativitatea de a informa și consilia persoanele reținute sau care se află la punctele de trecere a frontierei, cu privire la posibilitatea de a depune o cerere de azil. Urmează să fie reglementată responsabilitatea funcționarilor de prim contact de a identifica nevoile speciale ale persoanelor vulnerabile. Respectiv, de a le îndruma către autoritățile naționale, în vederea obținerii sprijinului necesar și/sau pentru o evaluare suplimentară”, se arată în raport.

Omorul cetățeanului turc (10 iulie), care solicitase azilul, a dus la urgentarea legislației care are în vedere azilul politic.