Michael Damian, interpretul lui Danny Romalotti, a regizat şi "Christmas at Castlebury Hall" filmat în România.
Michael Damian, 49 de ani, s-a alăturat echipei "Tânăr şi neliniştit", serial difuzat de Pro TV, pe când avea 17 ani. Fiind şi cântăreţ, producătorii au pus în film evenimentele prin care a trecut Michel în viaţa reală.
"Aveam 17 ani şi jucam în «American Bandstand». Cei de la «Tânăr şi neliniştit» m-au văzut şi au zis că ar vrea să creeze personajul unui cântăreţ în serialul lor. După care, m-au chemat să mă-ntrebe dacă n-aş vrea să joc eu acest rol", îşi aminteşte actorul. Aşa a apărut, pentru 22 de ani, personajul Danny Romalotti.
Actor, cântăreţ, regizor, producător şi compozitor, Michael Damian, a povestit întrun interviu pentru EVZ cum a fost despărţirea de serial, în 2008, dar şi despre experienţa sa în România, unde a filmat, ca regizor, "Christ mas at Castlebury Hall".
Ne puteți urmări și pe Google News
EVZ: A fost dificilă despărţirea de Danny Romalotti după 22 de ani? Michael Damian: N-aş mai semna contracte pe mai mult de 3 ani. Câteva săptămâni sunt de ajuns pentru mine. Nu mă mai pot angaja pe termen lung. Tipic masculin, nu? (râde) Dar după ce am stat legat 20 de ani, e de înţeles. Dacă aş mai fi în serial, n-aş mai putea face alte lucruri pe care mi le doresc. 99,9% n-aş mai fi fost acum, aici, în România. Dar ar fi distractiv să mă întorc şi să mă reîntâlnesc cu anumite personaje, cu Paul, Philis, Cricket.
E un avantaj să joci un personaj mult timp? Avantajul e că îţi ştii bine personajul, dezavantajul este că trebuie în permanenţă să încerci să faci ceva diferit, să nu devii plictisitor.
Ai păstrat legătura cu foştii colegi? Cu Paul (n.r. - Doug Davidson). Eu m-am mutat în Franţa pentru trei ani şi, până m-am întors, toţi îşi schimbaseră numărul de telefon. Să fiu cinstit, n-am mulţi prieteni actori. Nu ştiu de ce, n-a fost intenţionat, nu-mi caut prieteni de Hollywood, ci doar prieteni. Acum că m-ai întrebat, îmi dau seama că experienţa din România a fost cea mai frumoasă din câte am avut. Aş ieşi cu oricare dintre ei, am şi ieşit în timpul filmărilor, m-am simţit mai bine ca acasă. Actorii români, actorii englezi au fost extrem de drăguţi. Oamenii din L.A. sunt puţin cam ego centrişti, nu sunt foarte calzi.
Care a fost cel mai dramatic moment din serial? Când am aflat că Danny nu era fiul meu. (...) Aveam lacrimi în ochi, a fost o scenă grea, dar care zic eu că a ieşit foarte bine. Cea mai haioasă scenă a fost când personajul meu trebuia să o sărute pe Lauren, şi am auzit în speaker: "Michael, sărut-o mai tare!" M-am uitat în sală, erau părinţii ei acolo şi le-am zis: "Bine, dar scoateţi părinţii din platou".
Cum a fost colaborarea cu Studiourile MediaPro? Auzisem că sunt foarte buni, dar până nu ai tu însuţi experienţa, nu ştii niciodată sigur. Nu lucrasem cu nimeni de aici, niciodată. Sunt nişte profe sionişti şi n-am văzut pe nimeni să zică: "Eu când aş putea să plec acasă?"
Recomandările noastre
