Un bărbat din Melbourne, Australia, a avut parte de o surpriză ieșită din comun în timp ce făcea o cercetare în Parcul Regional Maryborough. Cu ajutorul unui detector de metale, bărbatul a descoperit o piatră roșiatică grea despre care credea că este aur. Dar s-a dovedit că nu era.

O asemenea descoperire nu avea cum să fie lăsată în parc. A luat piatra acasă în speranța că în interiorul rocii se află aur. Mai ales că zona Maryborough este recunoscută pentru bogățiile de subsol. Dar, în loc de aur, bărbatul luase acasă un meteorit extrem de rar.

Meteorit rar descoperit în Australia

Pentru a deschide roca David Hole a avut nevoie de un întreg arsenal. A încercat mai întâi cu un fierăstrău de piatră, după care a trecut la ceva mai greu, un polizor unghiular, un burghiu. Fără a reuși a trecut la artileria grea. A turnat acid peste rocă după care a folosit un baros. Din nou fără rezultat.

De fapt, roca despre care bărbatul credea că ascunde o pepită de aur era un meteorit rar. Incapabil să spargă roca David Hole a dus „piatra” la Muzeul Helbourne.

„Dacă ai vedea o rocă pe Pământ ca aceasta și ai ridica-o, nu ar trebui să fie atât de grea”, a explicat geologul Bill Birch, de la Muzeul din Melbourne, pentru The Sydney Morning Herald.

Roca descoperită are o vechime de peste 4 miliarde de ani

Ulterior cercetătorii au descoperit că roca era un meteorit vechi de 4,6 miliarde de ani pe care l-au botezat Maryborough după numele localității unde a fost găsit. Meteoritul cântărește 17 kilograme, iar după ce l-au desfăcut oamenii de știință au descoperit că are în compoziție foarte mult fier. Cu alte cuvinte nici vorbă de aur, ci doar o condrită obișnuită H5.

„Meteoriții oferă cea mai ieftină formă de explorare spațială. Ei ne transportă înapoi în timp, oferind indicii despre vârsta, formarea și chimia sistemului nostru solar (inclusiv a Pământului). Unii oferă o privire asupra interiorului profund al planetei noastre.

În unii meteoriți, există «praf de stele» chiar mai vechi decât sistemul nostru solar, care ne arată cum se formează și evoluează stelele pentru a crea elementele din tabelul periodic. Alți meteoriți rari conțin molecule organice, cum ar fi aminoacizii; elementele constitutive ale vieții” , a declarat un alt cercetător.

„Acest meteorit special provine cel mai probabil din centura de asteroizi dintre Marte și Jupiter”

Deși oamenii de știință încă nu au identificat cu exactitate proveniența meteoritului, au câteva bănuieli. Sistemul nostru solar a fost la un moment dat o grămadă de praf, roci și condrite. Ulterior, gravitația a făcut ca parte din acest materia să formeze planetele. Resturile s-au transformat într-o imensă centură de asteroizi.

„Acest meteorit special provine cel mai probabil din centura de asteroizi dintre Marte și Jupiter și a fost împins de acolo de unii asteroizi care s-au ciocnit între ei, iar într-o zi s-a izbit de Pământ”, a declarat Henry.

Efortul bărbatului care a făcut descoperirea a fost răsplătit, se pare că meteoritul este mai rar decât pepita de aur pe care Hole spera să o găsească. Este unul dintre cei 17 meteoriți găsiți vreodată în statul Victoria, Australei. Totodată, este a doua cea mai mare masă condritică descoperită în Australia. Primul specimen a fost descoperit în 2003 și cântărește 55 de kilograme.

„Acesta este doar cel de-al 17-lea meteorit găsit în Victoria, în timp ce au fost găsite mii de pepite de aur. Dacă ne uităm la lanțul evenimentelor, este destul de, ați putea spune, astronomic faptul că a fost descoperit”, a mai  declarat Henry. Studiul a fost publicat în Proceedings of the Royal Society of Victoria.