Şcolile de bucătari, mecanici auto sau bijutieri încep să fie căutate de tineri. După absolvire, aceştia îşi găsesc sigur un job în ţară sau în străinătate.

Ideea de a obţine atât o diplomă de Bacalaureat, cât şi o calificare recunoscută la nivel european câştigă tot mai mulţi adepţi în rândul elevilor, deşi unii încă mai consideră Şcoala de Artă şi Meserii (SAM) o „alternativă nefericită“ a liceelor şi colegiilor naţionale. Cei mai mulţi încep să înţeleagă că nu doar studiile superioare le mai pot asigura un viitor, ci şi multe alte meserii cu căutare pe piaţa muncii. Chiar şi în perioada de criză, absolvenţii SAM-urilor îşi găsesc uşor de lucru, dată fiind lipsa de personal calificat din diversele ramuri ale economiei.

Viitorii mecanici auto de doar 17-18 ani sunt „vânaţi“ de distribuitorii unor mărci faimoase de automobile, în timp ce tinerii ospătari şi bucătari câştigă sute de lei într-o singură zi de sărbătoare, deşi n-au părăsit încă băncile SAM-urilor. În domeniul artistic, penuria de gravori, ipsosari sau pietrari le bagă în buzunar şi peste o sută de lei pe zi absolvenţilor care se arată interesaţi de domeniul „tehnic“ al artelor manuale, deprinse la SAM-urile de profil.   „Motorişti“ cu mănuşi de chirurg

La doar 18 ani, Sorin Cristian Constantin de descurcă dezinvolt printre defectele unei dubiţe de producţie franceză, aflată în service-ul reprezentanţei situate pe Şoseaua de Centură. Reparaţia, pe care acum câtva timp ar fi efectuat-o afară, cu maşina ridicată pe cric, se desfăşoară în prezent într-un garaj bine luminat şi încălzit, foarte curat. Pentru a fi sigur că nu se murdăreşte câtuşi de puţin, i s-au pus la dispoziţie şi mănuşi „chirurgicale“ - cu acelaşi aspect, dar ceva mai groase şi mai rezistente.

Deja mulţi foşti colegi de-ai lui sunt angajaţi la Renault. „I-am preluat încă din anii terminali. Unii au lucrat cu jumătate de normă pentru a-şi putea continua studiile până la Bacalaureat, în timp ce alţii au venit chiar după terminarea celor trei ani de SAM“, explică Laurenţiu Calmău, tânărul director al centrului Serus - Renault. Se arată destul de mulţumit de foştii practicanţi, acum angajaţi. Şi Sorin Constantin, deşi practicant, are deja un loc de muncă asigurat, dar nu aici. „Am discutat deja cu cei de la Porsche România şi, din vară, mă angajez la ei“, zâmbeşte sigur pe el viitorul absolvent. Penurie de mecanici auto

Peugeot, Renault şi Porsche sunt doar câţiva dintre constructorii interesaţi de absolvenţi de la „Iuliu Maniu“. „În fiecare an, 80% dintre ei îşi găsesc de lucru în domeniul auto, deşi au absolvit doar primii trei ani, obţinând o diplomă de muncitor calificat. Deja în anul III, care este de specializare, fac şi şcoala pentru permisele auto de tip B, C şi E, care este cuprinsă în planul de învăţământ. Cei care termină întregul ciclu de cinci ani, având atât diplomă de tehnician transporturi, cât şi Bacalaureat, găsesc de lucru în proporţie de 100%“, a remarcat profesoara Florentina Gaşpar, directorul colegiului.

La nivel naţional, există anual aproximativ 4.000 de absolvenţi de SAM-uri şi licee auto. „La un service de firmă, se pleacă de la 250-300 de euro lunar. Dar, pe măsură ce proaspeţii veniţi deprind operaţiuni pe care le pot duce singuri la bun sfârşit, câştigurile cresc rapid, ajungând şi la 5.000-6.000 de lei. Explicaţia este în faptul că marile firme plătesc şi «în regie», pe lângă salariul de bază. Practic, 25%-30% din valoarea manoperei de reparaţie intră în buzunarul angajatului“, explică un profesor de la „Iuliu Maniu“. VÂNAŢI Ospătari gata de dat la export

Este cunoscut faptul că absolvenţii SAM-urilor şi colegiilor cu profil de alimentaţie publică (mai nou, domeniul se numeşte HORECA - Hoteluri-Restaurante- Cafenele) migrează în masă, la scurt timp după absolvire. Un viitor ospătar european este şi Ioan Cristian Şerb, aflat în clasa a IX-a la Colegiul Economic Viilor, din Capitală.

Deşi au trecut doar câteva luni de la primii săi paşi în HORECA, Cristi aşază cu multă îndemânare paharele la masa pregătită pentru clienţi. Discret, dar ferm în mişcări, el explică şi de ce şi-a dorit dintotdeauna să fie ospătar: „Şi tata, şi unchiul meu lucrează în domeniu. Mi-a plăcut ce făceau, că altfel aş fi ales altceva“. Absolvenţii din Viilor pot fi întâlniţi la tot pasul prin Europa. „În Marea Britanie, Germania, Elveţia, Italia, Belgia sunt sute dintre ei. I-am întâlnit şi la Viena, la Monte Carlo şi chiar în Las Vegas“, spune şi Marius Petre, maistru instructor pe HORECA.

O noapte de 400 de lei

Orientarea „bobocului“ este una dintre cele mai bune, judecând după cererile de personal calificat de pe biroul directorului adjunct, Elena Pascali. „Marriott, Crowne Plaza, Howard Johnson, restaurantul parlamentului sunt doar câţiva dintre clienţii care ne solicită elevi în practică plătită. Şi mulţi dintre ei ajung să se angajeze acolo, după ce se obişnuiesc cu stilul de înaltă clasă. Vă pot spune că nu mai facem faţă, dacă însumez toate cererile. De Sărbători, elevii noştri au participat la diverse mese festive. În total, au servit peste 20.000 de clienţi“, a constatat Elena Pascali. Şi tot ei au pus umărul la Vanghelionul de la Romexpo.   Şi nu pe degeaba. Fiecare elev a primit 400 de lei pentru că şi-a sacrificat noaptea dintre ani practicând viitoarea meserie. În fiecare an, SAM-urile şi liceele cu profil alimentar din ţară aruncă pe piaţa muncii în jur de 1.200 de ospătari şi tot atâţia bucătari.

RECONVERSIE Alte meserii care pot fi învăţate la SAM

• sudor
• vopsitor
• tinichigiu
• măcelar
• brutar
• faianţar 
• zidar
• electronist
• operator calculator 
• hair-stylist
• vânzător
• croitor 

ECHIVALENT

SAM-ul = liceu + un an de completare

Şcoala de Arte şi Meserii are următoarele perioade de studii, potrivit planului de învăţământ al Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Inovării:

• Clasa a IX-a şi a X-a - învăţământ obligatoriu. Absolvenţii acestei prime părţi au pregătirea de muncitor necalificat în domeniul absolvit (nivelul 1 de calificare). 
• Clasa a XI-a (anul de completare) - asigură trecerea în anii următori de studiu, precum şi obţinerea nivelului II de calificare (muncitor calificat).
• Clasa a XII-a şi a XIII-a - corespunzătoare ultimilor doi ani de liceu - asigură atât cunoştinţele şi posibilitatea participării la examenul de Bacalaureat, cât şi diploma de absolvenţă în specializarea tehnică urmată (nivelul 3 de calificare - specialist sau tehnician).

ARTIŞTI

Bijutieri cu diplomă de mecanici

Acest paradox poate fi întâlnit la Grupul Şcolar de Arte şi Meserii „Dimitrie Paciurea“, din Bucureşti. SAM-ul cu numele marelui artist, aflat sub oblă- duirea Uniunii Artiştilor Plastici, pregă teşte bijutieri, sculptori în lemn şi ceramişti. Numai că din noul nomenclator al specializărilor au dispărut cele cu denumirea legată de artă, deşi după cei trei ani de SAM absolvenţii sunt abilitaţi, prin cursurile efectuate, să practice în zona artistică. Ţinta: Facultatea de Arte

Bijutierii sunt acum „muncitori calificaţi în mecanică fină“, deşi sunt mult mai pricepuţi la cercei, inele şi brăţări decât la şaibe. În această situaţie este şi Anelize Vulturescu. Micuţa brunetă a decis să continue studiile până la Bacalaureat, aşa că acum este anul IV, la clasa de mecanică fină. „Da, îmi place să-i dau metalului cât mai multă fineţe. Dar am trecut de stadiul ăsta, cred eu! Pentru mine nu mai este totul să le confecţionez, ci să le şi creez. De aceea vreau să devin designer de bijuterii“, explică Anelize.

La clasa alăturată, ceramiştii pregătesc deja figurinele de lut pentru a le coace. Antonio Voinea lucrează de zor la un craniu omenesc, de mărimea unui măr. Chiar dacă prin ţinută şi subiectul ales mulţi ar vedea în el un adept „emo“, Antonio este mult mai optimist decât curentul pe care îl afişează. „Nu mă opresc aici, deşi am câştigat ceva bani executând nişte lucrări de butaforie pentru un arhitect. Am să-mi continui studiile la Facultatea de Arte“, spune el.

Specialişti rari şi bine plătiţi

Şi Antonio are şanse, pentru că absolvenţii de la „Paciurea“ ajung, majoritatea, la facultate. „Dintre cei 18 absolvenţi de anul trecut la clasa de mecanică fină, 12 au intrat la facultate, patru lucrează acum la Combinatul Fondului Plastic şi alţi doi - pe la artişti“, explică directorul Grupului Şcolar, profesoara Ana Cotolan. Şi ea este foarte nemulţumită de orientarea tehnică din diplomele absolvenţilor de la „Paciurea“.

Printre profesorii de la SAM-ul menţionat se numără şi sculptorul Ion Ladea. „Deşi titulatura de SAM îi sperie pe cei cu adevărat talentaţi, până la urmă mereu se găsesc destui elevi care să înţeleagă arta şi să-şi descopere şi această latură în sufletul lor“, explică artistul. Veniturile în domeniu nu sunt deloc de neglijat.

„În România mai există, în prezent, doar câteva zeci de asemenea specialişti. De aceea, sunt plătiţi regeşte. Un cizelar bun primeşte şi 100-150 de lei pe zi, ipsosarul - 80-100 de lei, iar pietrarul trece de 150 de lei“, spune Ion Ladea.