Laurence Auer, noul ambasador al Franţei la Bucureşti, a vorbit despre rolul Franței în politica externă mondială, în contextul doctrinei liderului de la Elysee care vrea să reinventeze lumea şi pune în dezbatere publică europeană teme care să facă Europa mai puternică.
Preşedintele Emmanuel Macron promovează o doctrină prin care Europa să devină o voce mai puternică în politica externă mondială, iar acest lucru se poate întâmpla doar dacă statele membre ale blocului comunitar decid să vadă dincolo de interesele individuale şi să se gândească la binele comun.
De altfel, Europa a arătat că poate vorbi pe o singură voce când a luat de curând o decizie istorică privind bugetul pe următorii șapte ani şi fondul de relansare economică.
Cea mai recentă întrunire a Consiliului European, adică a şefilor de stat şi de guvern ai statelor membre, s-a încheiat cu o listă consistentă de decizii.
Există buget pentru următorii şapte ani, un fond important pentru revenirea economiilor afectate de pandemie, o ţintă clară a reducerii emisiilor de gaz de seră, dar şi hotărâri despre Brexit şi sancţiuni impuse Turciei.
Până şi condiţia primirii banilor europeni cu respectarea valorilor statului de drept a fost acceptată de toată lumea, inclusiv de Ungaria şi Polonia, ţările care contestau acest factor, doar că nu prea se înţelege cum se va pune în practică noua regulă.
Consiliul European a ajuns în cele din urmă la un acord pentru bugetul pentru următorii şapte ani şi de asemenea, pentru fondul de relansare economică.
„România ne-a ajutat să facem să treacă regula cu respectarea statului de drept”
Ambasadorul Franței, Laurence Auer, a explicat ce se întâmplă cu reforma UE, pentru că partea legată de utilizarea fondurilor europene cu respectarea statului de drept nu este încă prea clară.
„Este o decizie a Consiliului European care a fost dificil de luat.(…) Este un buget european unic, excepţional, avem cadrul financiar multianual care a fost deja validat în luna iulie dar avem şi cea de-a doua facilitate, cea a fondurilor pentru relansare, jumătate din ea o luăm şi jumătate o dăm mai departe, care permite UE să facă faţă pandemiei.
Este ceva unic în istoria UE, este o mobilizare care va permite la un moment dat sistemelor economico-sociale să prezinte proiecte, în baza acestui plan, pentru rezilienţă socială, educativă şi sanitară. Este un buget care va permite, de asemenea, pregătirea infrastructurilor necesare pentru relansarea economică şi în această privinţă cred că România va avea o parte importantă din aceste 750 de miliarde de euro, pentru relansare.
Este de asemenea o decizie care trebuie salutată, pentru că România ne-a ajutat să facem să treacă regula cu respectarea statului de drept. Această condiţionare pentru respectarea statului de drept este indispensabilă. A fost deja hotărâtă în iulie şi acum a fost formalizată sub forma unei clauze, care clarifică lucrurile din regulamentul financiar. S-a căzut de acord cu Ungaria şi Polonia, şi încă odată spun că preşedintele Consiliului, doamna Angela Merkel, a jucat un rol important şi din fericire am ajuns la un acord, pentru că am putut să deblocăm creditul din martie,aprilie. Este primul buget care se va cheltui în 20121, în timpul pandemiei şi este essential”, a spus Laurence Auer.
„Nu spun că vom face lucrurile la fel de bine ca Germania”
Uniunea Europeană spune că vrea să fie o voce mai puternică în lume, dar membrii ei au interese separate, cancelarul german Merkel se pregăteşte să îşi încheie cariera politică şi UE pierde un lider cu greutate. Poate fi Macron cel care va reuşi să facă vocea europeană să răsune în politica externă mondială?
„Înainte de toate, preşedintele republicii, Emmanuel Macron, va avea aceeaşi sarcină, să prezideze Consiliul European începând din 2022. Nu spun că vom face lucrurile la fel de bine ca Germania, dar în orice caz vom fi acolo ca să ne asumăm responsabilitatea. În acelaşi timp, ştiţi că lumea a evoluat, în cadrul multilateral vom regăsi SUA alături de noi în chestiunile legate de climă, noul preşedinte ales a spus că va reveni şi în Organizaţia Mondială a Sănătăţii, deci anul 2021 este dedicat integral ieşirii din pandemie şi luptei împotriva pandemiei, folosind instrumente multilaterale”, a declarat Laurence Auer.
„Pe lista provocărilor globale adaug și terorismul”
„Faptul că Uniunea Europeană a luat această decizie asupra bugetului său, ne permite să privim şi să avansăm împreună în mai multe chestiuni care apar şi mai ales în cele legate de schimbările climatice. Este a doua decizie a Consiliului European de săptămâna trecută. Ne-am luat un angajament extrem de ambiţios, alături de România, insist să spun, pentru că este o chestiune foarte curajoasă, pentru care merită creditul ansamblul statelor membre şi preşedinţia germană: am decis să reducem cu 55% emisiile de gaz de seră, până în 2030, în loc de 40%.
Trebuie să spun că toată această luptă, pandemia, dar şi schimbările climatice arată că Uniunea Europeană lucrează pentru provocările globale şi a luat toate aceste decizii săptămâna trecută. S-au luat şi decizii legate de interzicerea unor site-uri, care incită la terorism, ceva ce pentru Franţa este foarte important. Bineînţeles că ne-a fost teamă, pentru că a fost un Consiliu European dificil, dar la lista provocărilor globale adaug şi terorismul”.
Controlul finanțării moscheilor
Terorismul este nu doar fenomenul de pe urma căruia Franţa a suferit enorm în ultimii ani, dar şi un subiect pe care preşedintele Macron vrea să-l aducă în atenţia lumii, tocmai pentru că extremismul trebuie combătut în egală măsură peste tot.
Franţa luptă împotriva islamismului extrem şi lucrează la o nouă lege pentru asta. Ambasadorul Franței a spus despre ce este vorba şi ce reacţie a avut comunitatea musulmană din Hexagon la această propunere.
„Este o lege care a fost prezentată cu titlu de proiect în faţa consiliului de miniştri, miercurea trecută. Deci este un proces care a fost lansat. Este, aşadar, o lege care nu evocă deloc islamul, care nu face referire la religie, este o lege pentru Republică, sunt principii pentru Republică.
Bineînţeles că această lege va atinge religia, pentru că va reaminti principiile vechi de un secol, separarea statului de religie, dar, în al doilea rând, va da guvernului posibilitatea să controleze anumite lucruri.
Mă refer la şcoli, dar şi la finanţări (ale moscheilor) şi în fine, va atinge o parte din lupta împotriva terorismului, pentru că, dar este ceva pentru a doua parte a legii, este, de exemplu, o propunere de proiect de lege care prevede controlul finanţărilor care vin din străinătate pentru asociaţii franceze şi, de exemplu, ce este sub 10.000 de euro va fi controlat de stat.
Deci, prima parte reafirmă separarea bisericii de stat şi a doua parte este despre un control mai bun asupra şcolilor, lăcaşelor de cult şi asociţiilor religioase, culturale şi aşa mai departe. Este, cred, interesant. Nu este nicio implicare internaţională, este o lege franceză, nu este ceva asemănător măsurilor antiteroriste pe care le luăm la nivelul Consiliului European”.
Istoria terorismului este veche, dar acum trăim în epoca în care extremiştii se luptă cu necredincioşii, iar comunităţile sunt tot mai divizate de diferite ideologii. Ambasadorul Laurence Auer a vorbit despre soluțiile pentru aceste probleme.
„Lume globalizată, criză, criză regională repetată, după cum ştim, deci o fragmentare a comunităţilor şi o răspândire extremă a tuturor ideologiilor, cred că sunt motive pentru care noi, în Franţa, suntem pentru multilateralism şi pentru diversitatea culturală.
Să vorbim, să înţelegem mai bine, să dialogăm. Pandemia a lovit dur în toate acestea şi a trebuit să luăm măsuri care ne-au restrâns libertăţile şi capacitatea de mişcare, de călătorie, de dialog. Trebuie, deci, să fim tot mai atenţi la aceste ameninţări. Bineînţeles, noi avem această responsabilitate în cadrul ONU, unde avem operaţii de menţinere a păcii, suntem în Mali, suntem constant preocupaţi de ceea ce se întâmplă în Nagorno-Karabah, dar trebuie să spunem că nu suntem singuri.
Poziţia Franţei a fost mereu pentru solidaritate, am avut multe, multe, multe discuţii cu colegii mei diplomaţi români, asupra acestui dosar. Trebuie să se înţeleagă şi să se aprecieze ameninţarea, care trebuie separată. Nu este aceeaşi pentru toate statele. De aceea, atunci când am făcut foaia de parcurs bilaterală, am vrut un dialog strategic, care a inclus şi aceste subiecte, în discuţiile noastre obişnuite”.
„Nu avem autoritatea să judecăm ceea ce poporul american a ales”
În legătură cu noua administrație de la Washington, Laurence Auer a declarat că „trebuie reluat firul relațiilor tansatlantice”, în ciuda unei relații tensionate UE-SUA în perioada administrației Trump.
„Trebuie să reluăm firul relaţiilor transatlantice, lucru care a fost prevăzut. Preşedinţia slovenă a UE va lucra pe acest dosar, după preşedinţia portugheză a UE, se va lucra pe acordul între UE şi SUA. Asta vizează mai ales relaţiile comerciale. Dar trebue să spun, pentru că sunt fraţuzoaică, că avem această relaţie istorică şi profundă cu SUA. Fără SUA nu am fi reuşit să eliberăm Franţa în 1944. (...) Aş spune că pe lângă această agendă şi aceste lucruri care sunt complexe, nu avem autoritatea să judecăm ceea ce poporul american a ales şi tranziţia care va urma. Noi vrem o relaţie bună cu SUA şi vrem această relaţie pentru că lumea multilaterală depinde de asta, crizele regionale depind de asta, ajutorul pentru dezvoltare”.
Cu China, în jurul cozii
2020 este anul în care lumea a devenit mai atentă la China şi a văzut mai mult din ce şi cum poate să facă această putere mondială pentru propriile scopuri. Americanii au decis deja ce fel de relaţie vor avea cu chinezii. Europa încă ezită, pentru că este mai atentă la nunaţe. Uniunea Europeană are, ca de obicei, poziții diferite pentru că toată lumea are un interes.
Ambasadorul Franței a avitat să dea un răspuns tranșant cu privire la poziția Franței față de ascensiunea (și agresiunea) Chinei. „Cu Acordul de la Paris ne amintin de China și India, care sunt printre țările cu cele mai mari emisii de gaz cu efect de seră, fac parte din Acordul de la Paris. Asta arată în cele din urmă importanța menținerii acestui aspect multilateral.
Bineînțeles, nu suntem atenți doar la această chestiune a climatului. Lucrăm cu China la chestiuni dificile. Aș aminti desele declarații ale preşedintelui republicii despre situația drepturilor omului, Hong Kong, uigurii, care sunt o minoritate în China și asupra cărora se fac presiuni de asimilare și desigur există și dosarul european, mai ales cel comercial.
Ce vreau să spun aici este că avem în spectrul relației cu China, pe lângă pandemie, puncte care sunt fundamentale pentru viitorul lumii și vom reveni mereu asupra acestor chestiuni legate de valori, de respect al drepturilor individuale, al individului”.
Rusia și Turcia, probleme pentru Macron
Rusia și Turcia au interese geopolitice care ba sunt comune, ba se bat cap în cap. Cert este că metodele prin care vor să le atingă încalcă legi internaționale. Franța și Turcia și-au deteriorat destul de mult relația în acest an. În privința Rusiei, președintele Macron are un plan pe termen lung, doar că realitățile din teren îi cam strică socotelile.
La începutul acestui an, Emmanuel Macron a declarat că Europa ar trebui să aibă o relație mai bună pe termen lung, cu Rusia. Recent, preşedintele francez a acuzat Rusia și Turcia că promovează sentimente antifranceze, în Africa. Laurence Auer a vorbit despre abordările în cazul Rusiei și Turciei.
„ Mai întâi trebuie să punem în context ceea ce a spus preşedintele republicii, nu cred că a vorbit în afara acestui context. Contextul particular pe care l-a evocat când a pronunțat această idee, când a vorbit despre Rusia și Turcia, a fost foarte clar. Suntem în această situație din cauza crizei care este astăzi în regiune.
Deci în regiune avem două conflicte care sunt foarte importante, care au cerut să facem coaliții: ceea ce se întâmplă în Siria și, pe de altă parte, un conflict sângeros, un război în Nagorno-Karabah. Trebuie să facem distincții pentru că Franța este copreşedintele grupului de la Minsk și lucrăm acum la situația din Karabah pentru a impune un armistițiu de încetare a focului, iar cele două părți sunt angajate să facă asta.
În ceea ce privește Turcia, lucrurile sunt diferite. În cazul Turciei, Consiliul European a votat o serie de sancțiuni. Noi am spus din octombrie, dacă Turcia va continua să conteste suveranitatea Ciprului și Greciei și să producă tensiuni în Mediterana de Sud, vor fi sancțiuni”.
Foto: Facebook
Sursa: Rador