Merkel mai cere o șansă pentru diplomație

Merkel mai cere o șansă pentru diplomație

Germania vrea un ultim asalt diplomatic asupra Rusiei înainte de o eventuală decizie, la Washington, de înarmare a forțelor ucrainene.

Cancelarul german Angela Merkel a zburat ieri la Washington pentru a-l informa pe președintele american Barack Obama despre planul de pace pe care Germania și Franța l-au propus Rusiei în dosarul ucrainean. Vizita șefei Executivului de la Berlin este cu atât mai importantă, pentru eforturile internaționale de pacificare a Ucrainei, cu cât peste Ocean se vorbește tot mai răspicat despre posibilitatea înarmării Ucrainei, o ipoteză pe care Germania o respinge. De altfel, ziarul Wall Street Journal a dezvăluit că liderul de la Casa Albă a amânat orice decizie pe tema livrării de armament letal armatei ucrainene înainte de a o primi pe Angela Merkel și de a-i auzi argumentele în favoarea unei soluții diplomatice.

Plan în nouă puncte

Cel mai probabil, orice decizie despre arme livrate Kievului va fi amânată până după summitul de la Minsk, de mâine, unde Angela Merkel, președintele francez Francois Hollande și omologul ucrainean Petro Poroșenko vor sta față în față cu liderul de la Kremlin. Întâlnirea din capitala Belarusului este ultima șansă dată diplomației în dosarul ucrainean, avertizează analiștii internaționali. Berlinul se teme că înarmarea Ucrainei va determina Rusia să se implice și mai mult militar pe frontul din estul Ucrainei. Dacă la Minsk nu se va ajunge la un acord, Germania este pregătită să susțină înăsprirea sancțiunilor economice impuse Rusiei. În acest context, vizita la Washington și negocierile de la Minsk au loc înaintea Consiliului European de joi, unde subiectul sancțiunilor ar putea fi pe agendă, în funcție de rezultatele din capitala belarusă.

Ne puteți urmări și pe Google News

De cealaltă parte, unii oficiali americani cred că livrarea de arme ucrainenilor va determina Moscova să bată în retragere și să își regândească strategia, deoarece, dată fiind situația sa economică precară, nu își permite un conflict de anvergură. Între timp, în Ucraina au intrat circa 1.500 de soldați ruși, a anunțat ieri Kievul, sugerând o consolidare a pozițiilor insurgente în eventualitatea unui conflict mai amplu.

OSCE vorbește de un conflict înghețat

În toată această vâltoare diplomatică, secretarul-general al OSCE, Lamberto Zannier, a declarat că înghețarea conflictului din estul Ucrainei, după modelul Transnistriei, nu este chiar „cea mai rea variantă” pentru deblocarea crizei ucrainene. „Mulți ani neam confruntat cu situații asemănătoare pe teritoriul fostei Uniuni Sovietice: din Transnistria până în Osetia de Sud, Abhazia şi Nagorno-Karabah. Iar Ucraina demonstrează într- un fel că toate aceste conflicte sunt legate prin ceva comun”, a afirmat el.

O nouă Transnistrie

„Într-o anumită măsură se poate spune că încercările de a transforma aceste conflicte în situaţii politice trenante, într- un punct mort politic, nu sunt neapărat cea mai rea variantă, ţinând cont de alternativa pe care o observăm acum în estul Ucrainei”, a spus Zannier. Ipoteza creării unei noi Transnistrii în estul ucrainean a mai fost vehiculată până acum de analiști, dar nicidecum de un oficial occidental. Presa internațională a scris recent că o astfel de propunere ar fi fost prezentată, vineri, de Vladimir Putin lui Francois Hollande și Angelei Merkel.