Întregul imperiu financiar al lui Cătălin Chelu se bazează pe folosirea forţei şi pe complicitatea instituţiilor statului, aşa cum ne-au explicat chiar victimele sale

Apropiați ai omului de afaceri au confirmat încă de luni că afaceristul Cătălin Chelu, condamnat cu executare în Dosarul "Mită la MAI", a decedat în Iordania în noaptea de duminică spre luni. "Așa am înțeles de la colaboratorii lui Cătălin Chelu că a decedat. Era în Iordania. Era de două zile în comă renală. Cred că familia o să-l aducă în țară, din ce am înțeles", ne-a precizat un asociat al afaceristului.

Cu toate acestea, Cătălin Chelu era iubitor al scenariilor prin care să scape basmă curată, așa că o parte din mass-media și chiar dintre victimele metodelor sale de afaceri se îndoiesc că acesta a decedat, bănuindu-se un scenariu prin care acesta vrea să scape de condamnare.

Cum făcea afaceri Chelu

Investitiile la bursă și preluarea de firme prin majorări dubioase de capital erau metodele de afaceri preferate ale lui Cătălin Chelu. Mai toți apropiații sau adversarii spun că acesta a fost de fapt omul lui Sorin Ovidiu Vîntu și acționa sub protecția sa. Averea sa a fost estimată de-a lungul timpului între 40 și 200 de milioane de euro.

Prima afacere a fost cea cu cablu tv, având firma Cony-Sat din Galați. În momentul când a apărut un al doilea operator în oraș, acesta a apelat la interlopi pentru a le tăia cablurile. În cele două decenii de afaceri marca "Chelu", acesta a înființat peste o sută de firme și zeci de ONG-uri prin care "strecura" banii pentru a-și înșela partenerii, dar și statul.

Metoda preferată a lui Chelu de a prelua o afacere era prin amenințare și înșelăciune. Societățile pe care le viza erau cele deținute de cuponari sau privatizate către angajați. Cum cuponarii din toată țara nu se puteau aduna la adunările acționarilor, Cătălin Chelu controla Consiliul de Administrație cu doar câteva zeci de cupoane din miile cumpărate.

Cazul Plase Pescărești

Unul dintre dosarele de pe masa DIICOT (Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism) pentru care Cătălin Chelu a dorit să ofere mita de un milion de euro pentru a scăpa de acuzaţii este cel al privatizării societăţii Plase Pescăreşti din Galaţi.

În anul 2008 Cătălin Chelu şi oamenii săi au preluat controlul acestei firme de renume din Sud-Estul României. Metodele de „afaceri” folosite au fost: fals în declaraţii, intervenţii cu mascaţii unei firme private de pază şi ameninţări cu moartea făcute pănă şi la adresa copiilor. Bombona de pe coliva funcţionării autorităţilor statului este reprezentată de refuzul poliţiştilor de a se deplasa la şapte solicitări venite prin apel la 112 prin care se raporta intervenţii violente ale grupului lui Cătălin Chelu. Toate aceste date se regăsesc şi în dosarele DIICOT instrumentate în cazul Plase Pescăreşti.

Primul pas. Cătălin Chelu nu a avut niciodată nevoie de bani sau bunuri pentru a pune mână pe diverse societăţi. Majorarea de capital în fals a fost „arma” folosită de afacerist. Acum doi ani Cătălin Chelu a pus ochii pe Plase Pescăreşti, societate controlată de angajaţii firmei, şi unica de profil din România.

Fostul director al unităţii, Petrică Munteanu, este unul dintre cei care au trăit pe propria piele metodele de afaceri ale clanului Chelu.

Paşii unei afaceri

Primul pas a fost când Cătălin Chelu a dorit să bage în contabilitate 52 de contracte false prin care îşi majorara aportul propriu la societate.

„Am refuzat şi am făcut plângere la DIICOT. Credeam că totul s-a terminat aici”, explică Petrică Munteanu.

Al doilea pas are loc pe 1 august 2008 când clanul Chelu vine cu patru contracte fictive privind angajarea lui Bunu Antonel, Gabriel Consantinescu, Ionel Mitu şi Petru Mihalcea (acoliţii lui Chelu).

Pentru a putea cumpăra acţiuni, Cătălin Chelu şi oamenii săi trebuiau să fie angajaţi la Plase Pescăreşti. „Am rămas uimită când mi s-au prezentat acte prin care Cătălin Chelu şi gasca sa erau angajaţi part-time la societate. Era un fals grosolan”, ne-a mai explicat contabila societăţii Doina Galiţă.

Contabila refuză să şi este lovită de oamenii lui Chelu pentru a fi convinsă. „Gabriel Constantinescu este cel care m-a lovit. Am spus că refuz să fac acest falsuri şi m-au lovit. Venise cu acţiuni false cumpărate de la angajaţi. Cum ştiam toţi angajaţii şi semnăturile lor, am văzut că erau false”, ne-a declarat Doina Galiţă.

Pasul trei. O nouă descindere la Plase Pescăreşti. „Pe mine m-au sechestrat în birou. Am dat şapte apeluri la 911 nu a venit nimeni decât după patru ore”, ne declară Petrică Munteanu

Corpul de Control de la Ministerul de Interne realizează o anchetă şi mai mulţiagenţi şi comisari sunt sancţionaţi pentru refuzul de a se deplasa la apelurile la 112.

„Când au ajuns cei de la Poliţie nu s-a făcut act de constatare. Dosarul cazului nu avea nici hârtii în el, era un dosar gol şi normal cei la Parchet au dispus Neînceperea Urmării Penale”, ne mai spune Petrică Munteanu. Cristina Tatulici, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului de Poliţie Judeţean, a refuzat să facă declaraţii legate de acest caz şi ne-a trimis la dosarul din instanţă.

Pasul patru, se trece la violenţe. Pe 11 august au falsificat o Adunare Generală a Acţionarilor (AGA) în cadrul căreia s-a schimbat consiliul de administraţie. La adunare, grupul lui Chelu este însoţit de 30 de agenţi mascaţi şi înarmaţi care ameninţau pe toţi cEi se opuneau omului de afaceri.

„Au sărit gardul, au spart biroul şi ne-a aruncat în stradă. Îmi era foarte frică”, explică Doina Galiţă. „Am sunat la poliţie s-au făcut că plouă. Apoi au trimis un echipaj. Ce credeţi că au făcut?Deşi eu reclamasem că mi s-a spart firma, nu intră să-i deranjeze pe oamenii lui Chelu. În schimb mă ia pe mine la secţie, chipurile să dau declaraţii trei ore, în timp ce ei au rămas să-şi continuie opera prin acte contabile”, ne mai explică Petrică Munteanu.

„Mascaţii” erau de la firma Crotal Security din Galaţi. „Domnul Florin Oană (n.r. – administratorul firmei de pază) vă va contacta dacă va dori să facă precizări legate de acest subiect. Este singurul răspuns pe care vi-l pot oferi”, ni s-a precizat de la secretariatul societăţii de pază.

Pasul cinci: votul în AGA. „Deşi aveam 54% din acţiunile firmei, nu am fost lăsat să votez. Veneau mascaţii şi îmi dădeau peste mână. Are loc prima majorare de capital. La fel s-a repetat situaţia şi la următoarele AGA. A doua majorare de capital din 10 august. Nu am putut nici măcar să ridic împuternicirea. Nu mi-au dat voie să votez”, explică Petrică Munteanu.

Ameninţări mafiote şi serviciu propriu de informaţii

„Mi-au spus că vor avea grijă de mine şi de nevasta mea. Că ştiu la ce grădiniţă se duce copilul meu şi vor avea grijă şi de el. Că mă vor termina că o să ajung un nimeni.Înaintea fiecărei şedinţe de la firmă spărgeau geamurile de la maşină şi îmi tăiau cauciucurile, gaseam un şurub în cauciucuri”, îşi reaminteşte Petrică Munteanu.

În plus, victimele lui Cătălin Chelu declară că acesta are un serviciu propriu de informaţii care face filări şi interceptări de telefoane.

„De obicei interceptările se făceau din dubiţe albe cu numere de Brăila. Tot ce făcea şi tot ce vorbeam la telefon ştia Chelu. Mă sună să-mi spună că ştie ce am vorbit la telefon şi să mă liniştesc”, a mai explicat Petrică Munteanu.

 

Instituţiile statului, la dispoziţia lui Chelu

Afacerile lui Cătălin Chelu au în spate o întreagă reţea care îi asigura libertatea de a acţiona în forţă chiar şi în plină zi.

O piesă din acest puzzle este rezervată cadrelor din poliţie. De la fostul şef IPJ Galaţi, Fănel Aramă şi până la ultimii agenţi ştiau că nu au voie să se atingă de afacerile lui Chelu, conform declaraţiilor lui Petrică Munteanu.

Unul dintre poliţiştii apropiaţi clanului Chelu este şi Sarandea Sârbu, fost membru al Poliţiei Economice din cadrul IPJ Galaţi.

„Sârbu venea la mine şi mă ameninţa, îmi spunea să stau cuminte să semnez ce vrea Chelu. Că altfel o să fie de rău”, îşi reaminteşte Petrică Munteanu.

„Nu este nimic adevărat legat de ameninţări. Îl cunosc pe Cătălin Chelu, însă nu suntem cunoscuţi. Nu am ameninţat pe nimeni în favoare lui Cătălin Chelu. Este adevărat că soţia mea lucrează la Plase Pescăreşti. Este singura mea relaţie cu acest scandal”, ne-a declarat Sarandea Sârbu.

Un alt cadru important al Poliţiei Galaţi care a sprijinit afacerile lui Chelu este Marius Bita, fost responsabil din partea IPJ cu firmele de securitate.

Nu am putut să-l contactăm pe Marius Bita pentru a ne oferi versiunea sa asupra cazului.

Preluarea Plase Pescăreşti a beneficiat şi de „pasivitatea” comisarul şef de la Secţia I de Poliţie din Galaţi, Mihai Dragomir, dar şi a adjunctului acestuia, Mitrea Gabriel. La rândul său, fostul şef al IPJ Galaţi, Iulian Aramă, a refuzat să se intereseze de acest caz.

„Am încercat să ajung la domnul Aramă, însă mereu mi se spunea că este ocupat sau nu-mi răspundea la telefon”, ne-a explicat Petrică Munteanu.

Dacă Poliţia îi asigura protecţia, clanul Chelu avea nevoie şi de justiţie pentru a-i legaliza majorările de capital în fals. Întâmplător sau nu, la Plase Pescăreşti toate aprobările au fost obţinute de la judecătoarea Doina Mihăilă, care imediat la două luni a ieşit la pensie. Din cauza inamobilităţii judecătorilor şi pentru că a ieşit la pensie, judecătoarea nu poate primi nici cea mai mică pedeapsă.

Modul de privatizare

Modul de operare al lui Cătălin Chelu s-a bazat din anii 90 şi până acum pe slăbiciunile legislaţiei autohtone.

Una dintre ţintele preferate au fost societăţile unde controlul majoritar era deţinut de asociaţii de tip PAS, unde acţionarii majoritari ai firmelor erau proprii angajaţii.

Mai întâi Chelu şi oamenii săi se angajează fictiv la firmă. Astfel clanul face parte din asociaţia care deţinea pachetul majoritar de acţiuni.

Apoi se cumpăra, de obicei, în fals sau pe sume modice acţiunile celorlaţi angajaţi. O altă metodă era şi majorarea aportul personal la firmă prin contracte false.

După ce se opţinea pachetul majoritar, se vindeau bunurile firmei sau realizau credite pe terenurile firmei preluate.

Cum „s-a născut” Chelu

Prima sa afacere a fost cea cu cablu, a realizat reţeaua Cony-Sat. Apoi a intrat în rândul copiilor de casă ai lui Ilie Plătică Vidovici, fost senator de Galaţi.

Alături de Petrică Herescu (om de afaceri), Florin Pâslaru (deputat), Marius Necula (deputat), Cătălin Chelu a învăţat neajunsurile legislaţiei autohtone din anii 90 şi modul cum se face privatizare fără bani prea mulţi.