Radu ȚIncu Sursa foto. EvZ
Din cuprinsul articolului
Decizia recentă a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), conform căreia șoferii depistați cu substanțe psihoactive în organism pot fi sancționați penal doar dacă se demonstrează că acestea le-au afectat capacitatea de a conduce este contestată de unii medici. Radu Țincu, medic ATI, susține că hotărârea ar fi dificil de implementat din punct de vedere medical și juridic.
Evaluarea pentru substanțe psihoactive, aproape imposibilă
Radu Țincu susține că evaluarea capacității unui șofer de a conduce sub influența substanțelor psihoactive ar fi aproape imposibilă în lipsa unor teste standardizate.
„Din păcate, această decizie este imposibil de aplicat din punct de vedere medical. Nu există teste obiective care să arate dacă o persoană era sau nu sub influența unor substanțe în momentul conducerii. Evaluările neurocognitive actuale sunt extrem de subiective și depind de interpretarea medicului evaluator”, a susținut medicul.
El a mai spus că anumite droguri, precum cocaina, pot influența comportamentele la risc, crescând agresivitatea sau reducând capacitatea de anticipare a pericolelor. În astfel de cazuri, simpla prezență a substanțelor în organism ar trebui să fie suficientă pentru sancționarea șoferului, și-ar dori Țincu.
Implicații pentru șoferii sub influența alcoolului
„Principala substanță psihoactivă este alcoolul, iar această decizie ar putea deschide ușa invocării capacității de a conduce și de către cei care au consumat alcool. Astfel, sancționarea lor ar putea deveni mult mai dificilă”, a mai susținut medicul.
Sursa foto: Arhiva EVZ
Țincu opinează că nu există scale de evaluare standardizate pentru capacitatea neurocognitivă a șoferilor. „Nu există instrumente medicale care să măsoare dacă un șofer ar fi putut, de exemplu, frâna cu două milisecunde mai devreme dacă nu ar fi consumat substanțe psihoactive. Toate aceste evaluări sunt subiective, ceea ce creează o mare ambiguitate în aplicarea legii”, a susținut specialistul ATI.
Impactul deciziei asupra siguranței rutiere
Medicul mai afirmă că decizia ÎCCJ ar putea compromite eforturile de reducere a comportamentelor periculoase în trafic. Consumul de droguri predispune la gesturi riscante, iar imposibilitatea de a demonstra obiectiv influența acestor substanțe asupra capacității de a conduce ar putea încuraja șoferii să își asume astfel de comportamente.
„Nu trebuie să ne uităm doar la funcțiile neurocognitive, ci și la predispoziția la risc pe care o induce consumul de droguri. Dacă lăsăm loc de interpretare, creăm o zonă de incertitudine care va pune în pericol siguranța rutieră”, a mai declarat Radu Țincu.
