Medicul care a refuzat un job de 10 ori mai bine plătit, ca să facă transplant. Învie cinci oameni dintr-o moarte!
Editura Evenimentul si Capital

Medicul care a refuzat un job de 10 ori mai bine plătit, ca să facă transplant. Învie cinci oameni dintr-o moarte!

Dr. Carmen Panțiș
Autor: | | 3 Comentarii | 6599 Vizualizari

„Problema cea mai mare în România nu e că Lucan a luat mită sau că a făcut preferențial transplant. Problema cea mai mare în sistem e faptul că, în cele 40 de spitale, dedicate la nivel național, nu se identifică donatorii” – spune dr. Carmen Pantiș. A renunțat la un job plătit mai bine în privat, a refuzat să plece în Europa, ca să fie ceea ce ea numește „locomotiva” programului de transplant în județul Bihor.

Dr. Carmen Pantiș face minuni la ea acasă. Învie cinci oameni dintr-o moarte. Este un fel de sfânt. Ea conduce Programul de transplant din județul Bihor, iar anul acesta s-au împlinit 10 ani de când a fost înființat Centrul de Excelenţă în Transplant Oradea. În tot acest timp, sute de vieți au primit a doua șansă. Un bilanț aproximativ indică peste 450 de organe prelevate aici: inimi, rinichi, ficat, țesuturi, cornee, tendoane, piele os.

- Evenimentul zilei: În România nu s-a instituționalizat registrul donatorilor și nici nu ne scrie pe actul de identitate, dacă suntem sau nu de acord cu prelevarea. Era o discuție în acest sens acum mulți ani, la Timișoara, inițiată de dr. Săndesc, fost secretar de stat.

- Dr. Carmen Pantiș: În România funcționăm după acordul informat, adică la fiecare donator în moarte cerebrală trebuie să cerem familiei să își dea acordul de donare de organe sau țesuturi. Eu fac asta din 2008, cer acordul.

- Este o procedură anume? Cereți punctual inima, un rinichi etc?

- În general cer tot, deși sunt conștientă că la un pacient, să zicem, de 65 de ani, inima nu mai e folosibilă. Apoi prelevăm în funcție de ce ne oferă familia. Am avut un caz cu un tânăr de 34 de ani, la care inima putea fi transplantată, dar familia nu a fost de acord cu donarea deoarece erau de religie budhistă. Au donat în schimb rinichii și ficatul.

- Este greu să convingi? Sunt idei preconcepute cu carul.

- E foarte important să identifici membrii cheie ai familiei și să discuți cu ei. Poate că există un unchi care are statut de șef al clanului și el decide. Și e important să urmărești relațiile oficializate. De exemplu, un iubit nu poate semna acordul în cazul morții cerebrale a partenerului, fiind necesară prezența celei mai apropiate rude „pe acte”.

● În vârstă de 53 de ani, dr. Carmen Pantiș este conducătoarea Programului național de transplant în județul Bihor. Ani la rând a pus județul său în fruntea clasamentului, iar modelul implementat de ea la Oradea a fost preluat și în alte orașe.

● Din 2016, cu un mandat de patru ani, e președintele Colegiului Medicilor Bihor.

● În trecut a fost managerul Spitalului Județean de Urgență Oradea, dar și medic în cadrul SMURD, după ce a absolvit Universitatea de Medicina și Farmacie „Iuliu Hațieganu” Cluj Napoca. În perioada 2012 – 2016 a fost consilier județean. Este căsătorită și are doi copii.


„Am prelevat organe de la toate etniile, inclusiv de la o fetiță romă”


- Sunt și multe tabu-uri sociale. În principiu „se știe” că romii nu ar trebui abordați, sau adepții anumitor culte. Cum stau lucrurile, de fapt?

- Noi am prelevat organe de-a lungul timpului de la toate etniile și de la mai toate religiile. Am avut pacienți români, dar și maghiari, slovaci, romi. Deși există acest tabu, la nivel național, că nu are sens să discuți cu o familie romă, că nu vor fi de acord niciodată cu prelevarea de organe, noi am avut parte de reversul medaliei. Nu am să uit niciodată. Era o fetiță de 10 ani, undeva prin 2010 – 2011. Era foarte frumoasă, cu cozi lungi, împletite cu panglici.

Nenorocirea în cazul ei s-a petrecut în timp ce mergea cu o altă fetiță pe șosea, ca să aducă apă, între Aleșd și Oradea, și a fost spulberată de un tir. Fata a fost internată 10 zile în terapie intensivă, apoi s-a instalat moartea cerebrală, iar eu a trebuit să îi explic mamei că nu mai există nicio șansă pentru copila ei.

Dar că există șanse să trăiască alte persoane. Mama fetiței a înțeles imediat. Am avut un sprijin deosebit de la pastorul baptist al bisericii pe care o frecventa familia. Țin minte că am discutat cu ei trei zile.

Mama era foarte șocată. Cel mai greu de înțeles a fost că de ce corpul fetei era cald, și de ce îi bate inima, dacă vorbim de moarte. Un alt tabu e legat de Martorii lui Iehova. E cunoscut că ei refuză transfuziile sanguine, însă sunt de acord cu transplantul organelor, deoarece sunt foarte bine informați, și știu că în momentul transplantului, organele nu conțin sânge.

- Până la urmă, Programul Național de Transplant e o sumă de variabile. Sunt diferențe de abordare, în funcție de clasele sociale?

- Cu cât o familie e mai bogată, mai sofisticată, cu cât e pe o poziționare socială și politică mai înaltă, cu atât ne e mai greu să obținem acordul pentru prelevarea organelor. Am avut și astfel de cazuri. Ceea ce am constatat noi, la Oradea, mi-au confirmat și colegii din Spania, care spun că acesta este un trend mondial.

Am avut, totuși, și excepții. De exemplu, familia prorectorului Universității Oradea, care a donat organele acestuia. Pe de altă parte, persoanele care lucrează în străinătate sunt mai deschise la acest subiect.

- Să rămânem în zona excepțiilor.

- Cel mai mic pacient de la care am prelevat a fost un copil, mușcat de un câine de carotidă. Avea în jur de 4 ani. Marea surpriză a acestui an a fost să fiu căutată de nepoata unei doamne, aflată în moarte cerebrală, pentru a dona organele pacientei. Acesta e reversul medaliei.

Pagina 1 din 2



Stirile zilei

Alte articole din categoria: EVZ Special

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
fanatik.ro
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
playtech.ro
unica.ro
dcnews.ro
stiridiaspora.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI

Articole salvate