Reforma în sistem e dorită de medicii tineri şi de cei ce nu mai vor să lucreze într-un mediu corupt. Rezistenţa este însă puternică în rândul şpăgarilor, care se tem că privaţii aduc reguli stricte.

La scurt timp după retragerea noii legi a Sănătăţii au apărut primele reacţii ale medicilor ce sperau să se facă ordine în sistemul sanitar.

Federaţia Sindicatelor Medicilor "Doctor Ioan Cantacuzino" a solicitat reluarea dezbaterilor şi axarea pe soluţii venite de la medici, nu din mediul politic.

"Sănătatea nu are culoare politică, iar interesele medicilor şi ale pacienţilor sunt convergente, în ciuda discursurilor care vizează obţinerea capitalului politic sau al profitului financiar", arată Florin Chirculescu, preşedintele Federaţiei. El mai spune că reforma nu poate fi asumată în exclusivitate de niciun partid, indiferent de doctrină.

"Reforma sistemului sanitar trebuie dezbătută în primul rând de specialiştii din Sănătate, aceştia fiind singurii care în perioada critică pe care o traversăm pot să stabilească priorităţile sistemului şi modalităţile prin care putem oferi sănătate publică", arată medicul.

Dezbatere fără prejudecăţi

Reprezentantul Federaţiei mai spune că reforma din sănătate este necesară şi dorită de medici. "Facem apel la o dezbatere publică transparentă şi fără prejudecăţi, în numele tuturor medicilor care îşi doresc o activitate profesională onorabilă, răsplătită prin respect public, eliberată de prejudecata vinovăţiei permanente a categoriei noastre profesionale. Facem apel la o dezbatere competentă, convinşi fiind că, numai astfel, adevăraţii beneficiari ai reformei, pacienţii noştri, vor avea cum să spere la viaţa decentă propusă de valorile europene pe care ni le-am asumat", conchide doctorul Florin Chirculescu.

"Comisioanele ar dispărea"

Mulţi dintre medicii care lucrează în spitalele de stat au respins cu vehemenţă intrarea puternică a privaţilor în sistem. Doctorul Marius Uscatu, specialist ortopedie-traumatologie, a făcut rezidenţiatul la stat, apoi a lucrat trei ani în Franţa, iar de la întoarcerea în ţară lucrează exclusiv în sistem privat. El spune că reticenţa unora dintre colegii de la stat are exclusiv cauze financiare.

"Veniturile mele integrale sunt legale, aşa cum nu se întâmplă cu doctorii din sistemul de stat. În mediul privat, totul este urmărit contabil, nu prea se poate să scoţi bani şi altfel".

Cum ar cădea căpuşele

Marius Uscatu este convins că transferul medicilor de la stat la privat ar însemna venituri de două- trei ori mai mici. "Aşa se justifică reticenţa. Se învârt sume fabuloase la stat, un şef de secţie ia comisioane de 10-20% din contractele încheiate cu diverşi producători", spune medicul. Marius Uscatu crede că intrarea privaţilor în sistem ar fi un prim pas către "scuturarea de căpuşe". "Uitaţi-vă ce s-a întâmplat la Sidex Galaţi. Când s-a privatizat, au căzut toate căpuşele". "Veniturile mele integrale sunt legale. Dacă ar veni în privat,medicii care sunt acum la stat ar câştiga de două, trei ori mai puţin“ MARIUS USCATU, medic în sistemul privat

20% din valoarea unui contract îi revine unui şef de secţie, susţine dr. Marius Uscatu

MODELE

Cine şi cum gestionează Sănătatea în ţările Uniunii Europene

Cristina Lica

În ţările UE, sistemele medicale sunt finanţate fie de la bugetul de stat (taxe şi impozite), fie din contribuţiile cetăţenilor la fondul de asigurări de sănătate- public sau privat-, coplată sau plata anumitor servicii.

• Olanda: Sistemul este dominat de patru companii de asigurări private, care gestionează atât asigurările obligatorii, cât şi pe cele suplimentare. Finanţarea este completată de subvenţii de la stat şi plăţi directe de la pacienţi. Toţi salariaţii sunt obligaţi să încheie asigurare privatăstandard, pentru un pachet minim de servicii, sau suplimentară, pentru servicii complexe. Tarifele serviciilor medicale sunt negociate de asiguratori şi prestatori, în limita unui plafon stabilit de Guvern. Un program naţional special acoperă riscurile în caz de catastrofe, maladii cronice, invaliditate şi tratamente psihiatrice.
• Germania: sistemul se bazează pe asiguratori privaţi, atât în ceea ce priveşte gestionarea asigurărilor obligatorii, cât şi a celor voluntare. Angajaţii şi angajatorii plătesc fiecare circa 7,1% din salariu la fondul de asigurări de sănătate obligatorii. Categoriile defavorizate sunt scutite, iarper soanele cu venituri mari sunt obli gate să cotizeze şi la un sistem privat. 
• Franţa: sistemul de sănătate este bazat pe asigurări publice şi private, pentru care cotizează angajatorii şi salariaţii. Sistemul a fost fondat pe asigurarea obligatorie şi, ulterior, completat cu asigurări voluntare. Asigurările obligatorii sunt gestionate de stat, competiţia asiguratorilor privaţi există doar pe segmentul celor complementare.
• Marea Britanie: serviciul de sănătate este în mare parte finanţat din impozite (95%), iar restul, din alte contribuţii. Cei care nu îşi fac asigurare complementară riscă să ajungă pe liste de aşteptare pentru internări şi operaţii.
• Spania: sistemul este bazat pe impozitare şi acoperă 99,8% din populaţie. Taxele şi impozitele sunt colectate de autorităţile centrale şi distribuite comunităţilor în funcţie de numărul de locuitori. Accesul la servicii medicale este gratuit. Există şi posibilitatea contractării asigurărilor private, însă numărul celor care o fac este mic.

Citiți și:

• Paleologu: E amuzant că Băsescu e criticat pentru că a cerut retragerea legii, după ce toată lumea îl critica pentru propunerea ei
• Vasile Astărăstoae, președintele CMR: "Dorim să facem o lege a sănătăţii bună"
• Baconschi: Susțin reforma în sănătate, dar nu pe grabă și sub presiunea străzii