Potrivit cercetării, 57% din cele 68 de medicamente oncologice autorizate de către Agenţia Europeană a Medicamentelor(EMA) între 2009 şi 2013 n-au reuşit să demonstreze propriile beneficii în termeni calitativi şi de speranţă de viaţă. Este vorba şi despre medicamente pe care casele farmaceutice le vând la un preţ de 85.000 de euro pentru un an de tratament. În Europa, costul cade pe umerii sistemelor sanitare naţionale, aflate şi ele în dificultăţi economice.

Aprobarea din partea agenţiilor publice (EMA în Europa, Food and Drug Administration în SUA) este unul din momentele decisive în istoria unui medicament. Pentru a dezvolta un nou medicament, în general se începe cu un brevet asupra unei molecule, necesar pentru a elimina concurenţa. După ce a  fost pusă la punct terapia pentru a demonstra absenţa de efecte colaterale grave şi eficacitatea medicamentului în comparaţie cu un placebo (preparat medicamentos inactiv prescris pacientului pentru a-i face plăcere sau în scopuri experimentale) urmează pasul decisiv.. Examenului de admitere îi supravieţuiesc mai puţin de 10% dintre potenţialele medicamente. În cel mai fericit caz, societatea farmaceutică care deţine brevetul poate cere autorizarea pentru comercializare.Care…costă. Mult.

Deborah Cohen, sociolog specializat în medicină, comentează în revista ştiinţifică mai sus menţionată şi arată cu degetul relaţia dintre controlor şi cel controlat. Bilanţul contabil  al EMA, de exemplu, se bazează 89% pe taxele plătite de casele farmaceutice pentru a cere aprobarea medicamentelor, mai ales cele contra cancerului.

Dacă examinarea ar fi mai severă, numărul cererilor s-ar diminua, iar casele de bani ale agenţiei s-ar goli. Dimpotrivă, examninări mai blânde presupun ca şi cererile să fie prezentate cu mai multă ''dezinvoltură'', cu intrări de bani mai consistente pentru Agenţie.  În caz contrar, profiturile sperate de ambele părţi s-ar volatiliza. Din nefericire, jumătate din medicamentele contra cancerului şi nu numai, introduse în Europa, nu şi-au demnostrat eficacitatea nici înainte, nici după introducerea în comerţ.
E un fenomen bine cunoscut: acelaşi cerc vicios în birourile de brevete americane şi europene a mărit enorm numărul aprobărilor în ultimii 20 de ani, nu numai în domeniul farmaceutic.
„Medicii şi industria din sectorul sănătăţii au creat aşteptări nerealiste pentru tratarea bolii”, se mai arată în studiu potrivit bmj.com.