Rusia. Autoritățile de la Moscova comemorează douăzeci de ani de la masacrul de la Beslan. Un număr de 334 de persoane, între care 186 de copii au murit pe 1 septembrie 2004.
Pe 1 septembrie 2004, un comando islamist a luat ostatici câteva sute de persoane, din care numeroși copii, într-o şcoală din Beslan, în Caucazul rus. Operațiunile se salvare s-au soldat cu o tragedie care a traumatizat lumea.
Masacrul de la Beslan din 2004
Vladimir Putin conducea Rusia la momentul în care a avut loc atacul din Beslan. În masacrul din 1 septembrie 2004 au murit 334 de morţi, în operațiunile de salvare. Dintre aceștia 186 erau copii.
Tragedia s-a produs pe 1 septembrie 2004, în prima zi a noului an școlar. Un comando format din luptători ceceni au pătruns în Şcoala numărul unu din Beslan, în republica rusă Osetia de Nord. Aceștia au răpit peste o mie de persoane: părinţi, profesori şi elevi.
Timp de peste 50 de ore, ostaticii au fost ţinuţi în condiţii dificile, privaţi de apă. Câţiva dintre ei au fost executaţi. La 3 septembrie, o dublă explozie în sala de gimnastică a şcolii a provocat panică în timp ce copiii încercau să fugă sub focul răpitorilor de ostatici.
Aceste explozii, a căror origine nu este pe deplin clară, au determinat forţele speciale ruse să lanseze un atac haotic care s-a soldat cu o baie de sânge. Un număr de 334 de persoane, dintre care 186 de copii, au murit, iar peste 750 de răniţi.
Cel mai sângeros atac din istoria Rusiei
Masacrul din 2004, cel mai sângeros din istoria Rusiei, a avut loc în timpul celui de-al doilea război cecen. Armata rusă a intervenit să zdrobească rebeliunea separatistă din Cecenia. Conflictul a fost câştigat în cele din urmă de Moscova, care a fost acuzată de masacrarea a zeci de mii de civili.
Atacul de la Beslan a marcat punctul culminant al atrocităţilor comise în timpul celor două războaie cecene (1994-1996, apoi 1999-2009).
Gestionarea defectuoasă a acestei crize şi absenţa negocierilor au condus la proteste, în special din partea Comitetului mamelor din Beslan. Acestea au obținut doar demisia şefului de atunci al republicii, Alexander Dzassokhov.
În 2017, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a constatat că autorităţile ruse au luat măsuri preventive „insuficiente”. Oficialii CEDO au criticat utilizarea disproporţionată a forţei în timpul asaltului asupra şcolii. Curtea a dispus ca Moscova să plătească peste trei milioane de euro către 409 reclamanţi, răniţi foşti ostatici şi rude ale victimelor.
Putin compară masacrul cu ofensiva din Kursk
Vladimir Putin a vizitat Beslan pe 20 august, cu mult înainte de data comemorării. Dictatorul a evitat să se afle în mijlocul supraviețuitorilor acelui masacru de care sunt responsabile, în mare parte autoritățile ruse. El a folosit vizita de la Beslan ca să facă o paralelă cu ofensiva ucraineană din Kursk.
„Aşa cum am luptat împotriva teroriştilor, astăzi trebuie să luptăm împotriva celor care comit crime în regiunea Kursk, în Donbas”, a declarat el.
După luni de retragere în estul teritoriului său, Ucraina a dus lupta în Rusia, lansând la 6 august o ofensivă fără precedent în regiunea Kursk. Aici a ocupat zeci de localități, unde a cucerit zeci de localităţi.
Moscova a acuzat Kievul că a jucat un rol în atacul asupra sălii de concerte Crocus City Hall din 22 martie. Atacul a fost revendicat de organizaţia jihadistă Statul Islamic (SI), dar Kremlinul a continuat să acuze Kievul şi aliaţii săi occidentali.