Un număr de 260 până la 320 de victime a fost înregistrat în urma atacului armat comis în vestul regiunii Oromia din Etiopia. Masacrul a avut loc sâmbătă, iar martorii spun că victimele erau de etnie Amharas, o minoritate din zonă. Primele rapoarte despre masacru au apărut duminică, 19 iunie, supraviețuitorii spunând că a fost unul dintre cele mai sângeroase atacuri de acest fel din ultimii ani, din Etiopia.

Un bilanț neoficial al acestui masacru, comis de mai mulți bărbați înarmați, în vestul regiunii Oromia din Etiopia indică în jur de 260, până la 320 de victime civile. Oamenii au fost uciși sâmbătă, după cum informează The Guardian. Atacul a avut loc în districtul Gimbi în partea de vest a regiunii Oromia. Doi locuitori care au supraviețuit acestui atac de sâmbătă au declarat că victimele erau de etnie Amharas, o minoritate din regiune. Unul dintre aceștia a susținut că este vorba despre 260 de morți, iar celălalt a vorbit despre 320 de victime.

„Până acum am îngropat 260 de persoane, într-o fermă. Am îngropat între 50 și 60 de cadavre în morminte individuale”, a declarat un rezident.

El a spus că a supraviețuit masacrului după ce s-a ascuns într-un șanț, dar că a pierdut patru frați și trei verișori în atac.

Celălalt locuitor a declarat că atacatorii erau de etnie Oromos, dintr-un grup numit Armata de Eliberare Oromo (OLA). El a adăugat că a supraviețuit ascunzându-se într-o pădure și că i-a auzit pe atacatori vorbind în limba Oromo.

„A fost un masacru de Amharas”, a spus el.

Duminică, un alt martor a declarat că membrii comunității locale Amhara căuta un loc în care să fie relocată „înainte de a se întâmpla o altă rundă de ucideri în masă”. Omul a spus că etnicii Amharas care s-au stabilit în zonă în urmă cu aproximativ 30 de ani erau „uciși ca niște găini”.

Cine sunt considerați responsabili pentru atac

Într-o declarație oficială, guvernul regional din Oromia a dat vina pe Armata de Eliberare Oromo, afirmând că rebelii au atacat deoarece nu au putut rezista operațiunilor lansate de forțele de securitate federale.

Un purtător de cuvânt al grupului OLA, Odaa Tarbii, a respins acuzațiile.

„Atacul la care vă referiți a fost comis de militarii regimului și de milițiile locale în timp ce se retrăgeau din tabăra lor din Gimbi în urma recentei noastre ofensive”, a declarat acesta pentru Associated Press.

OLA este un grup disident al Frontului de Eliberare Oromo, un grup de opoziție anterior interzis care s-a întors din exil. S-a întâmplat după ce actualul premier al țării, Abiy Ahmed, a preluat funcția în 2018.

Acest grup a intrat într-o alianță cu Frontul de Eliberare a Poporului Tigray (TPLF), care a luptat împotriva guvernului federal în regiunea de nord. În ultimele luni, o nouă ofensivă guvernamentală a forțat OLA să se retragă din unele zone în care avea o influență semnificativă.

Reacția premierului Etiopiei

Prim-ministrul țării, Abiy Ahmed, a condamnat ceea ce a descris ca fiind „acte oribile” în Oromia, însă nu a oferit mai multe detalii despre aceste violențe. El a promis „toleranță zero pentru actele oribile comise de elemente al căror obiectiv principal este de a teroriza comunitățile”.

„Atacurile asupra civililor nevinovați și distrugerea mijloacelor de subzistență de către forțe ilegale și neregulamentare sunt inacceptabile”, a transmis Abiy într-un mesaj pe Twitter.

În provincia Oromia locuiește cel mai mare grup etnic din Etiopia, Oromo, precum și persoane din alte comunități. Aceste minorități se confruntă, de mai mulți ani, cu tulburări care își au rădăcinile în nemulțumirile legate de marginalizarea politică și de neglijarea din partea guvernului central. Prim-ministrul țării, Abiy Ahmed, este un Oromo, primul care se află la conducerea guvernului etiopian, dar o parte din membrii comunității Oromo consideră că acesta a trădat interesele comunității.

Etiopia se confruntă cu tensiuni etnice generalizate în mai multe regiuni, majoritatea din cauza unor nemulțumiri istorice și a unor tensiuni politice.