Mărțișorul, simbolul primăverii, nu face parte doar din tradiția României, ci și din a altor țări. Această sărbătoare aduce multă bucurie în fiecare an pe data de 1 martie.

Originea mărțișorului nu a fost stabilită clar. Potrivit unei teorii, acest simbol al primăverii se datorează substratului daco-tracic. În același timp, legendele populare sunt diverse și vorbesc despre alte origini. De asemenea, se mai crede faptul că mărțișorul a apărut pe vremea Imperiului Roman, când Anul Nou era sărbătorit în prima zi a primăverii, în luna lui Marte. Anul nu este doar zeul războiului, ci și al fertilității și vegetației. 

Mărțișorul în Macedonia 

În Macedonia se oferă un șnur alb cu roșu în ziua de 1 martie. Spre deosebire de obiceiurile din România, în Macedonia ața în două culori se poartă doar o zi. Seara toată lumea atârnă șnurul de ramurile unui copac roditor. 

Republica Moldova 

Ceva mai dornici de distracție par să fie cetățenii Republicii Moldova. Vecinii de peste Prut au parte de un festival muzical al „Mărțișorului” care începe pe data 1 martie și se termină pe 10 martie.  

Mai mult, în prima zi din luna martie se respectă o tradiție străveche care spune ca, atât femeile, cât și bărbații, trebuie să-și ofere mărțișoare. Mărțișorul reprezintă în Moldova norocul și prietenia. 

În această zi unele fete folosesc ultima zăpadă pentru a-și spăla părut. Aceasta este o tradiție ceva mai veche și se mai păstrează doar în anumite regiuni. 

Ar mai fi de menționa faptul că după 30 sau 40 de zile de la primirea mărțișorului, tinerii agață șnurul alb-roșu de ramura unui pom roditor. 

Mărțișorul în Albania se numește „lidhka” 

Lidhaka, adică mărțișorul, este purtat în Albania de către copii de pe data de 14 martie și până la apariția primelor rândunele. Așa cum se întâmplă și în alte țări, mărțișorul se agață ulterior într-un copac roditor. 

Bulgaria 

Bulgarii consideră că originea mărțișorului (martenița) le aparține și că celelalte popoare Balcanice au împrumutat această tradiție. Potrivit legendei din această țară, Huba şi fra­tele său, Boian, se aflau în prizonie­rat când hanul Asparuh le-a trimis un şoim legat cu un fir de aţă albă, pentru a le da de ştire că îi va ajuta să eva­de­ze. Aceștia au reușit să fugă undeva în apropiere de malul Dunării.  

Din păcate Boian a fost ucis, iar Huba a dat drumul şoimului care avea legat de picior firul de aţă albă înroțit de sângele lui Boian. Șoimul trebuia să-i dea de veste lui Asparuh despre moartea fratelui său. Astfel, soldaților le-a fost poruncit să poarte un fir de lână albă şi unul de lână roşie pentru a-i feri de necazuri. Acest lucru s-ar fi în­tâm­plat la 1 martie 681.