"În România există public pentru folclor. Chiar mult public tânăr"..."Folclorul trebuie scos dintre halbele de bere şi fumul de mititei şi urcat iar pe scenă"...

Sunt numai unele dintre declaraţiile celei care a fost un om îndrăgostit de România şi de tot ceea ce înseamnă comori ale tradiţiei populare româneşti, în primul rând: Marioara Murărescu. A murit joi noapte, lăsând în urmă „lecţii” de folclor românesc, de neuitat. Şi un public care va continua să o aprecieze.     

A reuşit    

Toată lumea ştie deja faptul că se lupta de multă vreme cu o boală incurabilă. Nu ne-am propus să „disecăm” suferinţa, ori viaţa personală a Marioarei Murărescu. Ne-am propus să vorbim despre ce a însemnat „Tezaur folcloric” – emisiunea de televiziune pe care această femeie deosebită a transformat-o într-un fenomen.  

Emisiunea Marioarei Murărescu s-a bucurat de o audienţă deosebită. „Am pus în această emisiune tot sufletul şi toată viaţa mea. Iar videoteca de folclor a televiziunii este o adevărată comoară, de care nu ştiu cum m-aş putea despărţi, ştiind ca multe sunt înregistrări făcute de mine de-a lungul anilor. Acolo este munca mea de-o viaţă. Emisiunea mea chiar se adresează tuturor. Am generaţii întregi de telespectatori şi mă bucur că în aceşti ultimi ani am reuşit să îi fac să se apropie de folclor chiar şi pe acei oameni care răsuceau butonul pentru a închide televizorul când auzeau muzica populară!”, spunea la un moment dat realizatoarea TV.

„M-a ajutat Dumnezeu”

S-a născut în 1947, la Câmpulung Muscel, tatăl ei era preot, iar dragostea pentru arta populară a moştenit-o de la mamă, „care lucra covoare” – după cum obişnuia să sublinieze, cu mult drag, realizatoarea TV. Absolventă a Conservatorului de Muzică “Ciprian Porumbescu”, promoţia 1972, a trebuit să renunţe la planul de a deveni soprană, după o operaţie de amigdalită care i-a schimbat vocea. Marioara Murărescu şi-a început cariera la radio în 1971, din 1977 urmând să fie angajată la Televiziunea Naţională ca realizator de emisiuni folclorice. Prima ediţie a emisiunii “Tezaur folcloric”, a fost difuzată în 1978, dar de-abia în 1982 primea spaţiu fix în grilă. „După 10 ani de ucenicie în redacţia de folclor a postului naţional de Radio, am înţeles cât de important este pentru public să aibă o zi, o oră pe săptămână, în care să vină la întâlnirea cu muzica de valoare. M-a ajutat Dumnezeu să trec peste greutăţile începutului şi, mai cu lacrimi, mai cu poticneli, în 1982 am reuşit sa impun pe postul naţional de televiziune emisiunea aceasta”, mărturisea realizatoarea TV, într-un interviu din 1999, pentru Formula As.  

„Am făcut un dans pe sârmă foarte periculos”

În regimul trecut, „Tezaur folcloric” era una dintre puţinele emisiuni ale Televiziunii Române nepolitizate total. „Au fost momente în care emisiunea se reducea la o jumătate de ora, la un sfert sau chiar la zece minute, dar noi eram fericiţi că existăm! Am făcut un dans pe sârmă foarte periculos. Dacă aş fi cedat intenţiei cenzurii de a-mi politiza emisiunea, mi-aş fi pierdut publicul; dacă nu cedam deloc, mi se suspenda emisiunea”. Realizatoarea avea să apeleze la cântecele naţionale şi patriotice vechi din Ardeal. „Acestea au fost şi primele cântece difuzate pe postul naţional de televiziune în primele ore ale Revoluţiei - A sosit ziua dreptăţii" cu Nicolae Furdui Iancu, Ion Bocşa şi Drăgan Muntean. Eram acolo şi am dus banda în regia de emisie, spunând: "Acestea sunt cântecele care trebuie ascultate acum!".

Marioara Murărescu era mai mult decât un realizator TV. Emisiunea „Tezaur folcloric” presupunea pentru ea, şi faptul de a  umbla foarte mult prin sate, la festivalurile de profil, să vadă dacă mai există oameni care doresc să mai îmbrace costumul popular, să reînvie datinile strămoşeşti. Cât priveşte costumul popular, realizatoarea spunea că mai trist este că mulţi bătrâni ai satelor, din pricina sărăciei, îşi vând pe nimic costumele populare, unele foarte vechi, iar multe dintre ele iau calea străinătăţii.

Adevăr evident Tinerii interpreţi lansaţi în emisiunea "Tezaur folcloric" au adus în sălile de spectacol foarte mult public tânăr, după cum sublinia chiar Marioara Murărescu. „Adolescenţii de astăzi nu sunt de vină dacă nu iubesc folclorul. De unde să cunoască ei folclorul? Tezaur folcloric"este şi o formă de educaţie în acest sens”. Marioara Murărescu mai scotea în evidenţă lucruri triste, dar de un adevăr evident: „Din păcate, ţăranul român e o "specie" pe cale de dispariţie. Nu vreau să spun lucruri grele, dar influenţele oraşului sunt uneori nefaste asupra satului. Acum s-a stricat totul. Poate mai reuşim să recuperăm ceva...(...).

De peste timp, cuvintele Marioarei Murărescu cuprind amărăciunea realităţii:  „Tocmai acum, când străinătatea e dispusă să descopere Romania, tradiţia noastră e pe cale de dispariţie, înlocuită de un cosmopolitism îndoielnic, difuzat isteric de mass-media”...

<iframe src="//www.youtube.com/embed/otFS0HFKiY4" width="620" frameborder="0" height="418"></iframe>