Marina Berlusconi publică ultimul text scris de tatăl ei: „Vreau să împărtășesc moștenirea lui ideală”

Marina Berlusconi publică ultimul text scris de tatăl ei: „Vreau să împărtășesc moștenirea lui ideală”

În prefața noii cărți a lui Paolo Del Debbio, Marina Berlusconi vorbește despre ultima scriere a tatălui ei Silvio, înainte de a muri pe 12 iunie 2023, scrie RaiNews.

„Testament politic” și „moștenire ideală” de la Berlusconi

Un text de 4 pagini, scris de mână, redenumit deja „testament politic” și „ moștenire ideală”.

Avanpremiera cărții a fost publicată în ediţia de duminică a publicaţiei Corriere della Sera: „Mă aflam acolo cu el în acel salon de la spitalul San Raffaele din Milano, la începutul după-amiezii de sâmbătă, 10 iunie, când a scris aceste rânduri. Nu voi uita niciodată, niciodată” – spune președintele Mondadori.

„Sinteza credințelor și valorilor care l-au însoțit mereu”

„Îl vizitasem în seara precedentă şi mi s-a părut că era bine. Am revenit a doua zi şi din păcate am găsit un alt bărbat. Abandonat într-un fotoliu, foarte obosit, posomorât, suferind.

Ne puteți urmări și pe Google News

A fost ajutat să ajungă de la scaun la masă, a cerut un pix și o hârtie, și-a plecat capul într-o parte și a început să scrie. M-am așezat lângă el și l-am privit cum lucrează. La un moment dat s-a oprit, a ridicat privirea, s-a uitat în ochii mei și a spus ceva ce voi purta cu mine până în ultima clipă: „Vezi tu, Marina, viața e așa: vii, faci, faci, faci... și apoi pleci”.

https://www.france24.com/en/europe/20220122-italy-s-silvio-berlusconi-pulls-out-of-italian-presidential-race

Sursa foto: Arhiva EVZ

Mi-a dat textul, l-am citit şi m-am îngrozit. Pentru că a înţeles că ceea ce scria era moștenirea lui ideală, testamentul său, sinteza credințelor și valorilor care l-au însoțit mereu.

A continuat să scrie, iar când a terminat a cerut să fie dus înapoi în pat. Am rămas acolo încremenită, prefăcându-mă că nu am înțeles ceea ce înțelesesem foarte bine amândoi”.

Ce conține testamentul lui Berlusconi

„Apoi am citit și recitit acele patru pagini de zeci de ori le-am ţinut în mâini ore întregi, zile întregi și de fiecare dată aveam senzaţia că nu mai pot respira. Sunt o amintire foarte privată, dar cred că este corect să nu rămână doar o memorie privată.

Nu conțin nimic nou, însă îmi place să le împărtășesc celor care l-au iubit pe tatăl meu, celor care au crezut în el și continuă să creadă în ideile lui.”

(Traducerea: Cătălina Păunel, RADOR RADIO ROMÂNIA)