Marile spitale din Capitală, precum Floreasca sau Universitar, se află în pragul falimentului după repetatele creșteri de salarii pentru medici și asistente. Situația este similară și la alte unități din țară.

Marile spitale din Capitală, în pragul falimentului

Cel puțin cinci spitale se află în pragul falimentului. Lipsesc fondurile necesare pentru a plăti salariile angajaților, pentru achizițiile de medicamente, iar unele se confruntă cu datorii de zeci de milioane. Sistemul sanitar din România se află într-o stare de moarte clinică și necesită urgent resuscitare. Mai mult, teama de care ne temeam cel mai mult s-a transformat în realitate: spitalul de urgență din Târgu Cărbunești, județul Gorj, a anunțat că va fi nevoit să-și închidă porțile.

„Sunt cinci spitale din București în situația în care nu mai au bani de salarii”, a precizat pentru „Adevărul” Vasile Barbu, președintele Asociației Naționale pentru Protecția Pacienților.

Acest lucru a fost explicat prin faptul că din bugetul alocat de Casa Națională de Sănătate, salariile reprezintă între 70 și 80%.

„În București este între 80 și 90% față de veniturile pe care le au, cu excepția Spitalului Foișor, care stă mai bine economic. Spitalul Universitar de Urgență București este în deficit financiar, Spitalul Floreasca, spitalele foarte mari, care au costuri ridicate și venituri limitate.

Deci Spitalul Municipal, avem o problemă și cu Spitalul Elias, Sfântul Ioan, Spitalul Floreasca și Spitalul Bagdasar Arseni. Se apropie foarte mult Institutul Oncologic București și Institutul Clinic Fundeni și Institutul de Cardiologie CC Iliescu. Au costuri foarte mari”, a mai declarat Vasile Barbu.

Și Matei Balș e în prag de faliment

O asemenea situație se regăsește și la Institutul Național de Boli Infecțioase „Matei Balș”.

„Ne descurcăm foarte greu”, a  mărturisit dr. Cătălin Apostolescu, managerul unității medicale.

„La noi, ziua de salariu este pe data de 15 ale lunii. Și iată că suntem deja în data de 9 aprilie și încă aștept fila de buget de la Casa de Sănătate pentru luna martie. Ca să putem plăti salariile, dar deocamdată n-a sosit. Eu ar trebui să să trimit ordinele de plată către bănci vineri dimineață pentru ca salariile să poată intra pe 15, luni”, a explicat situația managerul.

Din ce motive se află spitalele se află în incapacitate de plată

Această situație are o serie de motive întemeiate. Potrivit dr. Apostolescu, Institutul Național de Boli Infecțioase „Matei Balș” se angajează să ofere un anumit volum de servicii medicale, în funcție de numărul de paturi, medici și specialități disponibile. Casa de Sănătate la rândul său se obligă să deconteze aceste servicii.

Plata pentru fiecare serviciu este determinată de o formulă specifică: numărul de pacienți care beneficiază de tratamentul respectiv, plus un indicator tarifar pe caz ponderat (TCP), care este în prezent de 2.086 de lei. Există și un al treilea indicator denumit indicele case-mix, care variază în funcție de diagnosticul fiecărui pacient. Ultima ajustare a tarifului pe caz ponderat a avut loc în ianuarie 2023, când tariful anterior, stabilit încă din 2018, a fost majorat cu 15,6%.

Un alt factor de subfinanțare îl constituie indicele case-mix, ale cărui valori au fost stabilite în anii 2000 și nu au mai fost actualizate de atunci.

De asemenea, contractul cu Casa de Sănătate este teoretic semnat în luna decembrie, pentru a deveni efectiv începând cu anul următor.

„Dar iată că suntem în aprilie și încă nu a fost semnat noul contract. Abia de la 1 iulie va intra în vigoare”, mai spune managerul de la Balș. Iar în decembrie va expira din nou.

Situația similară și la spitale din țară

Situația spitalelor din București se reflectă și în alte zone ale țării, cum ar fi Brașovul. În februarie, spitalul județean din Brașov a fost, de asemenea, în pragul închiderii. Colapsul a fost evitat în ultimul moment, prin intermediul negocierilor cu furnizorii și a măsurilor economice aplicate în aproape toate domeniile.

„Am sistat  intervențiile chirurgicale programate timp de trei zile. Asta, în cazul în care ar fi apărut vreo urgență majoră să avem cum să intervenim și cu ce să lucrăm”, a explicat decizia managerul unităţii sanitare, dr. Emil Mailat, pentru aceeași sursă.

Un spital nu poate da faliment

Chiar dacă gestionarea lor este făcută în mod eficient, banii pe care spitalele îi primesc de la Casa de Sănătate sunt insuficienți, iar unitățile medicale se luptă să supraviețuiască sau, în unele cazuri, sunt nevoite să se închidă complet. Această situație se întâlnește și în cazul spitalului de urgență din Târgu Cărbunești, județul Gorj, unde managerul a declarat public falimentul instituției.

„Am anunțat personalul că nu mai avem bani, pentru că salariile consumă 99% din buget”, a declarat pentru HotNews dr. Sorin Mehedințu.

Conform declarațiilor sale, spitalul dispune de un buget de 83 de milioane de lei, dar aproape întreaga sumă este destinată salariilor angajaților.

„Cheltuielile totale depășesc veniturile”, a mai spus acesta.

Pentru a sublinia gravitatea situației, managerul a convocat medicii la o întâlnire și le-a comunicat că spitalul este pe punctul de a-și trăi ultimele zile.

„Nu poate fi vorba de faliment. Într-adevăr, este o dificultate financiară, dar aici statul intervine, pentru că legislația nu permite falimentarea spitalelor publice”, a explicat pentru „Adevărul” Vasile Barbu, președintele Asociației Naționale pentru Protecția Pacienților.

„Dacă un manager s-a exprimat așa, a fost o exprimare nefericită, pentru că nu poate intra în faliment. Sunt spitale care au 90% pondere salarială. Așa este, dar nu avem o legislație care să permită falimentul, pentru că ele nu sunt socotite societăți comerciale. Acest manager nu cunoaște legislația. La un moment dat, Guvernul trebuie să intervină. Probabil că nu mai primesc pacienți, asta e altă chestiune, pentru că nu au medicamente, nu au materiale sanitare. Creează un blocaj”, a mai comentat situația Vasile Barbu.

Potrivit președintelui Asociației Pacienților, aproape toate spitalele din țară se confruntă cu dificultăți financiare.

„Absolut toate spitalele au datorii, au probleme financiare, au probleme de limitare a achizițiilor de materiale sanitare chiar pentru intervenții medicale cuprinse în programele naționale. Toate sunt în criză de bani, dar în faliment nu se poate”, a mai spus acesta.