Evenimentul Zilei > Actualitate > Maria Tanase a fost agent secret
Maria Tanase a fost agent secret

Maria Tanase a fost agent secret

Viata Mariei Tanase este departe de a se fi desfasurat doar pe scena. Marea artista, considerata „privighetoarea” Romaniei, a cantat ani in sir pentru Serviciile Secrete.

Ivor Porter, un capitan englez, agent britanic in Romania, care l-a cunoscut foarte bine pe Eugen Cristescu, seful SSI, scrie in memoriile sale ca „Eugen Cristescu avea intotdeauna ca predilectie femeile mai mature”. Dintre fostele sale prietene sau partenere, Serviciile Secrete le-au identificat pe Molda Zisu, Ileana Baston si Maria Tanase.

Eugen Cristescu, seful Serviciului Secret de Informatii (SSI) in perioada 1940-1944, a fost numit de Ion Antonescu pe 15 noiembrie 1940. Cristescu – un adevarat specialist al Serviciilor Secrete – lucra profesionist, dar fara prea multe scrupule.

El nu s-a sfiit sa intercepteze corespondenta Elenei Lupescu, amanta Regelui Carol al II-lea. Parat la Palatul Regal de Mihail Moruzov, Cristescu si-a pierdut postul de director in Directia Sigurantei.

Cert este ca Maria Tanase era un personaj destul de important pentru agentie. Relatiile sale amoroase, care au purtat-o in iatacul atator personaje influente, politicieni sau diplomati, au impins-o si pe taramul spionajului. Daca nu cumva, cum spune o vorba romaneasca, imbina utilul cu placutul.

Prietena cu rezidentul francez

Scriitorul Mihai Pelin, cercetator al arhivelor Securitatii, afirma in lucrarea sa „Un veac de spionaj, contraspionaj si politie politica” ca Maria avea la sfarsitul anilor ‘30 relatii foarte apropiate cu Maurice Negre, corespondentul de la Bucuresti al agentiei de presa Havas si rezident al serviciilor speciale franceze.

„In mai 1939, corespondentul a fost surprins de politie in timp ce fotografia obiective militare din zona de granita Turtucaia. Maria Tanase, care se bucura de influenta in epoca, a intervenit imediat la politie si la Directia Presei ca sa se aplaneze scandalul”, scrie Mihai Pelin in „Dame si ziaristi”.

In 1940, in plin razboi, Maria Tanase face un prim turneu in Turcia, ori Istanbulul si Ankara erau la data aceea locul de intalnire a celor mai importanti agenti secreti.

Artista are ocazia sa cante in fata presedintelui tarii Iamet Inonu, dar are si multe intalniri care raman invaluite in mister. In mod aproape firesc, la intoarcerea in tara este luata „in vizor” de Serviciul Secret al armatei germane Abwehr, care incearca printr-un maior s-o recruteze. Conform arhivelor Serviciului Secret de Informatii din Romania, condus de Eugen Cristescu, artista refuza.

Istoricul Cristian Troncota este de parere ca Maria Tanase l-a ajutat pe Cristescu in munca sa. „A tinut ca un adevarat profesionist legatura si cu serviciile secrete americane, si engleze, iar marea artista i-a facilitat astfel de contacte”.

Mihai Pelin a descoperit ca, in 1941, Maria pleaca din nou in Turcia cu orchestra lui Grigore Dinicu. Ea este vazuta in compania lui Alfred de Chastelain, seful filialei sud-est europene a spionajului britanic.

Acesta lucrase 14 ani in Romania. Se pare ca De Chastelain i-a propus artistei sa nu se mai intoarca in tara oferindu-i un post la Radio Londra, dar ea a refuzat.

Securitatea pe urmele ei

La intoarcere este arestata si acuzata ca ar fi agent britanic. Probele sunt insuficiente si la interventia lui Eugen Cristescu este eliberata. Nici dupa 23 august 1944, viata tumultuoasa a Mariei Tanase nu s-a schimbat prea mult, fiind in preajma unor oameni catalogati fara tagada de Serviciile Secrete ca fiind spioni.

Securitatea comunista a urmarit-o pe Maria Tanase, considerand-o „un element ce manifesta dusmanie fata de regimul nostru”.
Totusi, actiunile Securitatii impotriva ei nu au trecut dincolo de filaj si pentru simplul motiv ca Maria Tanase era o personalitate iubita de public.

Dosare disparute

Salvata de Eugen Cristescu, seful SSI

> In mod paradoxal, Maria Tanase a fost salvata de la o posibila arestare dupa 1944 tocmai de cel pentru care a lucrat, Eugen Cristescu, seful SSI. Eugen Cristescu

> In arhiva SSI nu exista niciun dosar de informator din perioada 1928-1944  pentru ca, pur si simplu, SSI nu intocmea dosare.

> Dupa 23 august 1944, Eugen Cristescu a distrus mai multe documente, apoi s-a refugiat cu o mare parte din arhiva sa in comuna Bughea, din judetul Muscel, unde a fost arestat, pe 24 septembrie 1944. Transportat in Rusia Sovietica, a fost anchetat indelung, iar in 1946 – condamnat la moarte.

> Prin decret regal si la interventia lui Lucretiu Patrascanu, pedeapsa i-a fost comutata in munca silnica pe viata. Oficial, a decedat pe 12 iunie 1950, in Penitenciarul Vacaresti, desi mai multe persoane afirma ca l-au vazut in libertate.

> Si in prezent exista banuiala ca el a fost folosit, pana prin anii ‘60, sub un alt nume, de comunisti. Atata lucru stiau si comunistii: ca un sef de servicii secrete nu este ucis niciodata pentru ca intotdeauna mai are ceva de marturisit.

DESTIN

Viata de privighetoare

Pe 25 septembrie 1913 se naste in cartierul bucurestean Caramidarii de Jos, pe strada Livada cu Duzi, Maria Tanase, al treilea copil al Anei Munteanu si al lui Ion Coanda Tanase.

Cariera artistei s-a dezvoltat nu numai in muzica, ci si pe scena teatrului. Debutul sau s-a produs la Teatrul „Carabus„, condus de legendarul Constantin Tanase.

Directorul avea totusi o problema: nu putea fi in teatrul sau o a doua persoana cu acelasi nume. „La mine are sa te cheme Mary Atanasiu”, i-a spus marele actor de comedie, dupa cum scrie George Sbarcea in „Viata romantata a Mariei Tanase”.

Nedorind o cariera in care sa imbrace „pene de strut si pantalonasi foarte scurti”, tanara actrita pleaca spre trupa de revista de la Teatrul Alhambra.

In 1945, ea joaca pe scena Teatrului Municipal, in piesa „Cadavrul viu”, scrisa de Tolstoi. Partenerul sau este Ion Manolescu.

Spectacole pentru elite

Maria Tanase a cunoscut consacrarea internationala ca interpreta. In 1938, la numai 24 de ani, solista este invitata sa inregistreze la Londra.

Este anul in care cantareata cunoaste cu adevarat celebritatea, dupa ce inregistreaza si cateva melodii pentru Societatea Romana de Radio.

Solista se remarca si prin reprezentatiile date la restaurantul bucurestean Neptun. La spectacolele ei asista nume grele ale literaturii romane interbelice, precum Liviu Rebreanu, Ion Minulescu, Ion Pillat si Camil Petrescu.

In aceeasi carte a lui Sbarcea, Maria Tanase spune: „Cand am aparut in zornait de vesela si forfota de ospatari, mi s-a parut ca-mi fuge pamantul de sub picioare.”

In acelasi an, ziarul „Romania libera” publica urmatoarele randuri: „Nimic prefacut in cantecul aceleia care ridica pana la arta virtutile muzicale ale folclorului”.

Interzisa de legionari

Un an mai tarziu, Maria Tanase este aleasa sa reprezinte folclorul romanesc la Expozitia Universala de la New York, iar presa vremii continua sa-i laude prestatiile.

Anul 1940 avea sa fie cel mai greu din cariera sa. Venirea legionarilor la putere aduce cenzura pe scenele romanesti. Pe 20 octombrie 1940 sustine un ultim spectacol la Focsani, dupa care regimul ii interzice orice aparitie.

Garda de Fier isi duce misiunea pana la capat. „Din ordinul Ministerului Propagandei mi-au fost distruse toate placile de gramofon, dar si matritele de la „Casele” de placi de patefon”, nota artista in carnetul de memorii, dupa cum scrie Maria Rosca intr-o biografie a Mariei Tanase.

Motivul pentru care au fost distruse discurile era distorsionarea folclorului romanesc. „Adevaratul motiv al acestei actiuni a fost faptul ca in cercul de prieteni ai Mariei Tanase se gaseau o serie de intelectuali evrei, precum etnologul Harry Brauner (fratele pictorului Victor Brauner) si jurnalistul Stefan Roll”, se mentioneaza intr-o prezentare a solistei facuta de TVR pentru seria de emisiuni „Mari Romani”.

Revenirea

Dupa instalarea regimului comunist, Maria Tanase isi continua cariera muzicala, dar si cea de actrita. Comunistii o trateaza cu respect si ii acorda distinctii. In 1955  i se acorda „Premiul de Stat”, iar doi ani mai tarziu primeste titlul de „Artista Emerita”.

Legenda cantecului romanesc a vrut sa-si incheie cariera muzicala la catedra, in invatamantul folcloric. La cererea sa, i se acorda functia de folclorist la orchestra „Taraful Gorjului” din Tg.-Jiu, unde prezenta concerte si spectacole apartinand filonului folcloric oltenesc.
Maria Tanase se imbolnaveste de cancer la plamani, boala cu care se lupta in ultimii ani de viata.

Este internata in mai multe spitale bucurestene si, dupa cum scrie Maria Rosca, artista s-a confesat personalului medical de la Spitalul Fundeni, cu cateva zile inainte de a se stinge: „O viata intreaga am suferit pentru ca nu las in urma mea copii.”

Maria Tanase pierde lupta cu boala si moare pe 22 iunie 1963, cu trei luni inainte sa implineasca 50 de ani. Funerariile sale scot din casa mii de bucuresteni, iar legenda folclorului romanesc este condusa pe ultimul drum de mari personalitati ale vremii.

„Nu voi uita niciodata multimile de oameni pe care le-am vazut adunate cu indurerare la inmormantarea acestei artiste, ciorchinii de oameni urcati pe acoperisurile si balcoanele blocurilor de pe Calea Victoriei pana sus, in dealul de la Negru Voda, la vechiul cimitir Bellu”, scrie Petru Vintila in revista „Luceafarul”.