Evenimentul Zilei > Social > Maria Ciobanu şi Ionuţ, împreună pentru Ion Dolănescu
Maria Ciobanu şi Ionuţ, împreună pentru Ion Dolănescu

Maria Ciobanu şi Ionuţ, împreună pentru Ion Dolănescu

Maria Ciobanu şi Ionuţ Dolănescu vor fi împreună pe scenă, la finalul acestei săptămâni, în cadrul Festivalului Naţional „Ion Dolănescu”. Alături de Ionuţ va fi şi soţia sa Doiniţa.

Festivalul Naţional „Ion Dolănescu” se desfăşoară sâmbătă şi duminică, începând cu ora 18.00, în Piața Tricolorului din Târgovişte. Ionuţ Dolănescu ne-a dat câteva detalii despre festival şi despre artiştii care vor fi prezenţi la Târgovişte.

  Evenimentul zilei: Ne aflăm în pragul celei de-a două ediţii a Festivalului Naţional „Ion Dolănescu”. Ce se va întâmpla la Târgovişte? Cine va fi pe scenă?

Ion Dolanescu pe scena, in vremurile in care, dupa cum isi aduc aminte unii, numele sau pe afis umplea stadioane intregi de  admiratori. Fotografia: Arhiva Ionut Dolanescu

Ionuţ Dolănescu: În primul rând, sunt prieteni apropiaţi ai tatălui meu şi familia. Afişul începe cu mama mea, Maria Ciobanu, cea cu care tata a făcut un cuplu şi pe scenă şi în viaţă, cea care i-a dăruit şi un fiu şi, dacă nu a putut fi prezentă la prima ediţie a Festivalului Naţional Ion Dolănescu, fiindcă starea de sănătate nu i-a permis să fie în 2014 la Târgovişte, în acest an va putea bucura publicul cu prezenţa dumneaei la acest eveniment naţional. Chiar dacă în această ediţie nu va fi concurs ( festivalul-concurs se va face din doi în doi ani, aşa cum am hotărât, de comun acord cu edilii de la Târgovişte), avem invitaţi de marcă. Pe maestrul Florin Georgescu, una dintre cele mai frumoase voci tenorale din România, pe care tatăl meu îl aprecia foarte tare şi, îmi aduc aminte, când eram copil, că tata mergea la Operă să îl asculte pe maestrul Florin Georgescu fie în „Rigoletto” fie în „Povestirile lui Hoffmann” sau în multe alte roluri pe care le-a avut. Este nelipsit maestrul Tiberiu Ceia, un prieten la fel de apropiat al tatălui meu pe care l-am invitat şi în acest an, doamna Ileana Constantinescu, „Doamna cântecelor munteneşti”, cum îi spunea tatăl meu, care a fost apropiată de tatăl meu şi prietenă de familie de mai bine de 40 de ani, fiind nelipsită din casa din Caimatei. Am invitat-o în acest an pe doamna Valentina Cojocaru, artist al poporului din Republica Moldova, pe colega şi prietena mea Mariana Ionescu Căpitanescu  (împreună am realizat un disc de duete cu vreo 10 ani în urmă), bineînţeles fraţii tatălui meu, Nicolae şi Constantin cu care tata a cântat în scenă, (doi dintre fraţii Dolănescu fiindcă ei au fost cinci Gică, Ion, Păun, Nicolae şi Constantin). Vor fi prezenţi şi ceilalţi unchi, însă unchii Nicolae şi Constantin vor susţine un recital. Acompaniamentul este asigurat de orchestra Fundaţiei Culturale Ion Dolănescu – „Doina Basarabiei”, conducător artistic şi orchestrator Valeriu Caşcaval, un tânăr muzician, un geniu al ţambalului, un mare orchestrator.

Descoperit de Maria Tănase

– Târgovişte nu este un oraş oarecare pentru Ion Dolănescu. Este oraşul în care a pornit în cariera artistică. Mergea cu bicicleta până la Târgovişte să poată cânta la Casa de Cultură….

 

Ionut Dolanescu si tatal sau

– Tata s-a născut la Perşinari, la 15 kilometri de oraşul Târgovişte, iar atunci când bătea la porţile afirmării a avut şansa de a fi descoperit pe scena Casei de Cultură din Târgovişte, prin anii 1959-1960, de marea doamnă a cântecului popular românesc, Maria Tănase. Din sutele, miile de afişe ale concertelor în care tatăl meu a cântat, a păstrat un singur afiş cu sfinţenie, afiş pe care îl am şi eu expus în sufrageria casei din Strada Caimatei. Este un afiş în care tata este scris foarte foarte micuţ… Maria Tănase este cap de afiş, apoi Fărâmiţă Lambru, şi este şi tata acolo, ca debutant. Tata ţinea foarte mult la acest afiş şi îi purta o amintire dragă Mariei Tănase, care i-a îndrumat primii paşi pe scenă. Din păcate, după ce a cunoscut-o tatăl meu, marea doamnă a cântecului popular românesc n-a mai trăit foarte mult, s-a stins din viaţă în iunie 1963. Prin anii 70, tata s-a apropiat de regina romanţei, Ioana Radu, care era nelipsită de la petrecerile pe care le dădea tata, care era un bonom, un mare iubitor de oameni, de flori, iubea foarte mult copiii şi îi plăcea să fie înconjurat de lume şi, aceste petreceri, la care participau zeci, uneori şi sute de persoane, erau prezidate de Ioana Radu.

Descoperirea tinerelor talente

– Înţeleg că din următoarea ediţie veţi relua concursul destinat tinerilor interpreţi de muzică populară. Vor veni cu siguranţă foarte mulţi tineri la preselecţie…
 – Categoric. Practic, acesta este scopul Festivalului Naţional „Ion Dolănescu”, de a descoperi şi de a promova tinere talente, oameni cu voce, dăruiţi muzicii populare, care prin acest festival pot aborda şi repertoriul tatălui meu, un repertoriu imens, pentru că, trebuie să spunem, Ion Dolănescu a lăsat zestre poporului român peste 1000 de cântece. A avut circa 100 de albume pe care le-a editat în cei 40-45 de ani de carieră. Îmi aduc aminte că directorul Electrecord, în anii de tristă amnintire, în anii comunismului, venea la noi acasă şi, la un moment dat, i-a spus tatălui meu: „Ioane dragă, ţie, Mariei Ciobanu, lui Benone Sinulescu şi Irinei Loghin ar trebui să va ridice Elecrecordul statui!”. De câte ori Ion Dolănescu sau doamna Irina Loghin sau maestrul Benone Sinulescu editau un disc, primul tiraj era de 500.000 de exemplare, ceea ce astăzi nu se mai întâmplă. Acel tiraj se epuiza în câteva zile şi, va daţi seama, la vremea aceea când era 26 lei un LP, câţi bani a încasat statul român pe urma acestor artişti care fac parte din generaţia de aur a cântetului românesc, artişti iubiţi de marele public. Ar fi păcat ca această zestre minunată de cântece să nu fie preluată şi transmisă mai departe de tânăra generaţie. 

 

Publicat in categoriile: Social
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
Accesează: