Biden a vorbit despre numeroase lucruri, între care redresarea post-pandemie, construcția de infrastructură, politica externă, violența comisă cu arme de foc, crearea de locuri de muncă, rasismul sistemic, educația, impozitele, imigrația, energia verde, reforma impozitării corporațiilor, sănătatea și sprijinirea familiilor. Dar poate că cel mai important mesaj transmis de Biden a fost avertismentul cu privire la starea precară de sănătate a înseși democrației americane. Biden a vorbit limpede: dacă democrația se va prăbuși, tot ce este american se va prăbuși odată cu ea.

După cum a explicat Biden, democrația americană este amenințată din cel puțin trei direcții: dreptul de vot, terorismul intern și China.

În primul rând, deși în textul originar al constituției nu este consfințit vreun drept de vot explicit (există doar amendamente care împiedică guvernele să interzică posibilitatea de a vota pe baza unor caracteristici imuabile, cum ar fi rasa și sexul), Curtea Supremă susține de multă vreme că dreptul de vot este „garantul tuturor celorlalte drepturi”. Cu alte cuvinte, dacă populația nu poate revoca prin vot funcționari publici tiranici, tirania însăși va prinde rădăcini. Dacă așa ceva s-ar întâmpla, toate celelalte chestiuni despre care a vorbit Biden – de la brutalitatea poliției până la drepturile pentru LGBTQ – vor deveni irelevante. În regimurile autoritare opțiunile politice îi aparțin guvernului – nu cetățenilor. În consecință, restricționarea accesului la vot îl afectează pe fiecare american în parte, indiferent de orientarea lui politică.

La sfârșitul lui martie existau în total 361 de legi adoptate pe parcursul ultimului an de parlamentele din 46 de state cu scopul de a restricționa accesul la vot, o creștere cu 43% comparativ cu numai o lună în urmă. Printre aceste măsuri se numără puteri sporite pentru „observatorii” electorali, mai puține cutii poștale speciale pentru voturi, restricționarea votului prin corespondență, penalități pentru funcționarii electorali care nu actualizează listele de alegători și puteri sporite asupra procedurilor electorale pentru politicieni. Deșii susținătorii acestor modificări pretind că ele urmăresc integritatea și securitatea alegerilor, absența probelor efective privind fraudele sau proasta gestiune din sistemul electoral american anulează complet asemenea pretenții cinice. Conform administrației Trump, alegerile din 2020 au fost cele mai securizate din istoria SUA. Prin urmare, este imposibil să nu ajungi la concluzia că aceste legi restrictive au drept scop îngreunarea votului, punct. Ele sunt periculoase pentru democrație.

Biden a apreciat că: „Dacă e să restabilim cu adevărat sufletul Americii, trebuie să protejăm dreptul sacru la vot. La ultimele alegeri au votat mai mulți oameni decât oricând altcândva în istoria americană, în toiul celei mai groaznice pandemii din toate vremurile. Un lucru care ar trebui să fie celebrat. Dar, din contră, e atacat. Congresul ar trebui să adopte H.R. 1 [legea reformei electorale – n.trad.] și Legea Drepturilor de Vot John Lewis și să mi le pună pe birou numaidecât. Țara le susține. Iar Congresul ar trebui să acționeze acum”.

În al doilea rând, directorul FBI Christopher Wray – numit de Trump – a spus Congresului în martie că „problema terorismului intern metastazează în toată țara, deja de vreme îndelungată, și nu va dispărea nicicând prea curând”. Anchetele privind terorismul intern s-au înmulțit de la 1.000 în 2017, când a preluat el funcția, la aproximativ 2.000 în prezent. Pe site-ul său FBI definește terorismul intern drept „actori care trec peste delimitarea dintre exercitarea drepturilor protejate de Întâiul Amendament și comiterea de infracțiuni pentru promovarea unor programe violente”. Spre deosebire de amenințarea reprezentată de atentatele de la 11 septembrie 2001 (9/11), cancerul terorismului provine acum chiar din interiorul granițelor SUA.

În discursul său din Congres, Biden a admis că supremația albă este terorism și a declarat că administrația lui nu o va ignora. El a dat drept exemplu asaltul de la Capitoliu de pe 6 ianuarie, numindu-l o „criză existențială” și un examen pentru capacitatea democrației americane de a supraviețui.

Congresul nu a luat încă vreo măsură serioasă ca răspuns la acel eveniment sângeros. Într-un interviu dat pentru serialul meu de pe YouTube, #SimplePolitics, senatorul Chris Van Hollen (democrat, Maryland) a calificat insurecția de la 6 ianuarie drept „un atac intern contra democrației noastre […] alimentat de Marea Minciună” cum că Trump ar fi câștigat cumva alegerile. Conform lui Van Hollen, democrații nu au vrut să înființeze o comisie de tip 9/11 de teamă că congresmenii republicani vor „numi în comisie oameni care vor transforma într-o bătaie de joc ceea ce trebuie să facem” și o vor folosi „pe post de vehicul pentru a perpetua o înșelăciune contra poporului american” în privința integrității alegerilor din 2020.

Este o declarație incredibil de deprimantă cu privire la starea în care a ajuns astăzi Congresul SUA.

Wray a clarificat și el că insurecția a constituit un act de terorism intern – și că ne mai putem aștepta și la altele asemenea. „Volumul de retorică furioasă, plină de ură, de nereprodus, combativă și violentă chiar de pe rețelele sociale depășește orice [crede] cineva că se află acolo în cele mai rele imaginații ale sale”, a declarat Wray.

În al treilea rând, China este o amenințare pentru democrație pe tot cuprinsul planetei. Bonnie Glaser, director al Programului Asia al German Marshall Fund, a explicat pe #SimplePolitics: „China vrea ca țările să se plece în fața intereselor chinezești […] Dar, din ce în ce mai mult, [chinezii] vor să conducă. Ei vor să modeleze ordinea internațională, sistemul internațional stabilit la sfârșitul celui de al doilea război mondial, care a fost fondat pe normele liberale occidentale. Ei vor să revizuiască acest sistem […] Ei vor să fie în măsură să-și trateze populația oricum vor ei.” Atât timp cât democrația americană continuă să se corodeze pe plan internațional, obiectivul Chinei de a domina lumea devine tot mai ușor de atins de către ea.

Și Biden a explicat în această privință: „Investițiile pe care le propun în seara aceasta [înseamnă] a ne asigura că fiecare țară joacă după aceleași reguli în economia globală, inclusiv China. În discuțiile mele cu președintele Xi eu i-am spus că noi salutăm competiția. Nu căutăm un conflict. Dar i-am clarificat fără rezerve că vom apăra interesele Americii în toate domeniile”.

Într-un raport publicat anul acesta, SUA au căzut 11 puncte în ultimul deceniu în clasamentul global al democrațiilor funcționale – sub țări precum Argentina și Mongolia și la egalitate cu România și Croația. Organizația de monitorizare a democrației Freedom House a declarat că „gerrymandering” [reconfigurarea circumscripțiilor electorale pentru a avantaja partidul aflat la putere – n.trad.] și alte bariere ridicate în calea votului sunt lucrurile „cele mai corozive și cu cel mai puternic efect de radicalizare asupra politicii americane”. În cuvintele lui Biden: „Constituția noastră începe, oricât de banal ar suna, cu cuvintele «Noi, poporul». A venit vremea să ne amintim că «Noi, poporul» suntem statul. Voi și cu mine. Nu vreo forță dintr-o capitală îndepărtată. Nu vreo forță puternică asupra căreia nu avem nici un control. Noi suntem. E «Noi, poporul»”.

Americanii trebuie să asculte. Și încă urgent.

Articol de Kimberly Wehle (profesoară de drept la Universitatea din Baltimore)

Traducere: Andrei Suba/asuba/fmatei