Sursa foto: Arhiva EVZ
Din cuprinsul articolului
Indicatorul de Încredere Macroeconomică al Asociației CFA România a înregistrat o creștere de 2,3 puncte în ianuarie, ajungând la valoarea de 40,4 puncte. Creșterea acestui indicator reflectă o îmbunătățire a percepției asupra economiei, însă analiștii financiari avertizează că leul se va deprecia în următoarele 12 luni.
Creștere susținută de ambele componente
Potrivit CFA România, avansul indicatorului a fost determinat de creșterea ambelor sale componente. Componenta de anticipații a crescut cu 1,7 puncte, atingând valoarea de 32,5 puncte, iar componenta de condiții curente a înregistrat un avans mai accentuat, de 3,5 puncte, până la 56,2 puncte.
De asemenea, rata anticipată a inflației pentru februarie 2026 este estimată la o medie de 4,97%, ceea ce arată o posibilă stagnare a presiunilor inflaționiste.
Grafic, economie. Sursa foto: Pixabay
Principalele provocări economice, în viziunea CFA România
Adrian Codirlașu, președintele Asociației CFA România, a subliniat că economia românească se confruntă în continuare cu provocări majore.
„Deficitul bugetar ridicat, creșterea economică sub potențial și inflația reprezintă principalele riscuri pentru 2025. Anticipăm o reducere limitată a deficitului bugetar, o creștere economică similară cu cea a anului trecut și o stagnare a ratei inflației”, a declarat Codirlașu.
Leul, în fața unei deprecieri inevitabile
Toți analiștii participanți la sondaj prevăd o depreciere a leului față de euro în următoarele 12 luni. Conform estimărilor, pentru un orizont de 6 luni, cursul mediu anticipat este de 5,0759 lei pentru un euro, iar pentru 12 luni, se preconizează o valoare de 5,1595 lei pentru un euro.
În ceea ce privește piața imobiliară, conform CFA România, estimările sunt împărțite: 39% dintre analiști prevăd o stagnare a prețurilor locuințelor în marile orașe, 45% anticipează o creștere, iar 29% o scădere. Mai mult, 62% dintre participanți consideră că prețurile actuale sunt supraevaluate.
Pe partea fiscală, deficitul bugetar prognozat pentru 2025 rămâne la o valoare ridicată de 7,3% din PIB, iar datoria publică este așteptată să urce la 55% din PIB în următoarele 12 luni.
