Politicienii români sunt din nou în contradicție cu marea majoritate a românilor pe un capitol care a stârnit numeroase controverse în spațiul public. Românii au un punct de vedere foarte tranșant, în contradicție total cu ceea ce ar dori coaliția de guvernare, PSD – PNL – UDMR. Dacă politicienii vor continua să ignore această poziție, a marii majorități a românilor, consecințele ar putea fi foarte grave la viitoarele alegeri.

Pensiile speciale acordate de stat unor categorii profesioniste stârnesc mari controverse în spațiul public. Marea majoritate a românilor consideră că acestea sunt privilegii nemeritate și susțin eliminarea lor. Mai ales că trecem printr-o perioadă dificilă, de criză.

Fără să țină cont de opinia majorității, însă, politicienii români caută subterfugii pentru a menține pensiile speciale, „de serviciu” cum sunt numite oficial. Ba chiar mai mult, aceștia fac demersuri pentru a introduce și alte categorii, precum primarii și consilierii locali, în rândul privilegiaților cu venituri speciale.

În totală contradicție cu dorința politicienilor PSD – PNL – UDMR, marea majoritate a românilor se pronunță în favoarea eliminării pensiilor speciale. Este vorba despre 81% dintre români, după cum concluzionează ultimul sondaj de tip omnibus dat publicității de Centrul de Sociologie Urbană și Regională – CURS.

Cercetarea a fost realizată în perioada 8 – 22 noiembrie, prin interviuri față în față și a abordat mai multe probleme. Între acestea, un loc important a ocupat-o cea a pensiilor speciale, plătite de stat.

Respondenții se opun acordării pensiilor speciale

Conform acestui sondaj CURS, 81% dintre românii sunt de acord că pensiile speciale trebuie eliminate și doar 12% susțin că acesta ar trebui menținute. Conform cercetării, doar piloții și personalul aeronautic ar trebui să primească pensii speciale. Un procent de 75% dintre români susțin acest lucru, conform sondajului. Cercetarea arată că românii nu sunt de acord ca foștii militari și angajați ai Armatei să beneficieze de pensii speciale. Românii se opun, deși pensiile speciale pentru militari sunt susținute de policienii coaliției. Conform sondajului, 51% dintre cei chestionați se declară împotrivă, în vreme ce 44% ar fi de acord cu acest fel de pensii acordate pentru cadrele militare.

În schimb, românii sunt mult mai tranșanți în ceea ce-i privește pe magistrați. Conform sondajului, 58% dintre cei chestionați susțin că procurorii și judecătorii nu ar trebui să beneficieze decât de pensii bazate pe contributivitate. Un procent de 34% dintre respondenți se declară de acord cu pensiile de serviciu ale magistraților.

Un procent de 82% dintre români nu sunt de acord ca primarii să beneficieze de pensii speciale, iar 92% se opun acordarea unor privilegii de acest fel parlamentarilor. Astfel, sondajul de opinie relevă lipsa de încredere pe care românii o au în competența și capacitatea politicienilor, la nivel local și central, de a gestiona problemele publice. Practic se confirmă percepția proastă pe care cetățenii României o au față de această categorie.

Pe următoarele locuri, cu o opoziția față de ideea acordării de pensii speciale, se află personalul MAI (polițiști, pompieri, jandarmi)

Românii nu sunt de acord cu o opoziție unită

Un alt aspect surprins ce cercetarea sociologică este legată de susținerea pe care autoritățile de la București ar trebui să o acorde Republicii Moldova. Cei mai mulți dintre români, 64%, sunt de acord ca vecinii de peste Prut să fie susținuți în criza energetică.

Conform sondajului, 64% dintre românii chestionați nu ar fi de acord ca opoziția să se unească îmotriva coaliției PSD – PNL.

Sondajul a fost realizat pe o populație adultă rezidentă din România, în vârstă 18 ani şi peste. Eșantionul ales a fost format din 1.067 respondenţi, votanţi în vârstă de 18 ani şi peste. Tipul eșantionului a fost probabilist, multistadial, stratificat. Iar marja de eroare la nivelul întregului eșantion a fost de +/-3% la un nivel de încredere de 95%.

Metoda de culegere a datelor a fost față-în-față, la domiciliul respondenților, iar validarea datelor din eșantion s-a realizat pe baza ultimelor date INS. Datele sunt ponderate în funcție de structura pe vârste a electoratului României, conform stiripesurse.ro