Înconjurată de Ucraina și de Rusia, Marea Azov este separată de Marea Neagră prin strâmtoarea Kerci, situată între Crimeea și peninsula (rusă) Taman. În decembrie 2003, Kiev și Moscova au găsit o modalitate de înțelegere pentru a garanta libertatea de navigație.

Marea Azov a căpătat statut de ape interioare ale Ucrainei și ale Rusiei, în timp ce strâmtoarea Kerci nu mai trebuia supusă unor constrângeri, inclusiv pentru navele militare.

Anexarea Crimeii de către Moscova în martie 2014 a schimbat datele problemei, în special în ce privește strâmtoarea Kerci, care, practic, se află sub control rusesc. De altfel, rușii au construit un pod care leagă ambele maluri ale strâmtorii. Viclenia Moscovei nu s-a dezmințit: înălțimea podului a fost calculată astfel încât navele de mari dimensiuni nu pot trece pe sub el, astfel că 140 de nave ucrainene au fost scoase din joc, potrivit declarațiilor directorului portului ucrainean Mariupol, Alexandr Oleinik. La aceasta se adaugă excesul de zel al gărzilor de coastă ruse care și-au multiplicat controalele pentru navele ucrainene.

De unde si problema Kievului: porturile aflate pe litoralul Mării Azov sunt cruciale pentru exporturile ucrainene, orice îngrădire a navigației comerciale având consecințe nefaste pentru economie.

În noiembrie 2018, trei nave ucrainene au fost arestate de gărzile de coastă rusești în apropierea strâmtorii Kerci pe motiv că nu ar fi respectat procedurile în vigoare și nu ar fi oprit la cererea vedetelor rusești.

Incidentul a generat tensiuni maxime între Kiev și Moscova și a motivat în parte decizia NATO de a-și întări prezența navală în Marea Neagră pentru a descuraja o „Rusie foarte agresivă”.

De unde și avertismentul lansat miercuri de către Consiliul Federației Ruse (Senatul): „Trecerea navelor ucrainene prin strâmtoarea Kerci nu este o chestiune de echilibru de forțe, nici de prezență a NATO în regiunea Mării Negre. Este exclusiv o problemă de respectare de către Ucraina a procedurilor stabilite, pe care le cunoaște bine și pe care le-a urmărit cu succes până în noiembrie 2018”, se arată în textul respectiv, citat de Opex 360. „Tentativele Ucrainei de a ocoli aceste proceduri cresc riscul unui conflict militar între Ucraina și Rusia. NATO ar putea fi implicat”, au prevenit senatorii ruși.

În continuare, Consiliul Federației Ruse a denunțat prezența crescută a NATO în Marea Neagră, după ce a subliniat că același lucru este valabil și pentru regiunea Mării Baltice. „Susținerea acordată de către NATO Georgiei în timpul evenimentelor tragice din august 2008 și acum Ucrainei, în special după ce navele ucrainene au traversat ilegal strâmtoarea Kerci îi incită pe conducătorii acestor două țări să se angajeze în mai multe decizii aventuroase”, arată senatorii ruși.

În privința Georgiei (care dorește integrarea în NATO) textul facew referire la războiul dintre Moscova și Tbilisi pe tema Osetiei de Sud, regiune separatistă georgiană. Rusia a recunoscut independența regiunii inclusiv cea aAbhaziei (altă regiune separatistă georgiană), întărindu-și prezența militară în aceste regiuni. Dar situația acestor două teritorii nu este recunoscută de comunitatea internațională.