În spațiul public este intens discutat subiectul introducerii religiei ca materie opțională la BAC. Marcel Ciolacu intervine în acest scandal și susține această ideea. El se declară revoltat de campania de denigrare a Bisericii Ortodoxe Române și susține că religia nu înseamnă supunere.
Marcel Ciolacu este în tabăra românilor care susțin introducerea religiei ca materie opțională la bacalaureat. Liderul PSD se declară revoltat de campania de denigrare a Bisericii Ortodoxe Române (BOR), organizată de „progresiști”.
Social-liberalul susține că mulți nu au înțeles propunerea cultelor, așa că a explicat că este vorba despre un opțional, care învață elevii istoria religiei. Oficialul a susținut că religia nu înseamnă supunere, ci cunoaștere.
„Cultele au înțeles că trebuie să fie unite într-o astfel de abordare. Cultele au propus un opțional, deci nu obligatoriu. Și sportul e opțional, ca materie de BAC. Nu vorbim despre religie în sensul să fii habotnic, ci vorbim despre istoria religiilor la BAC. Eu nu pot să intru în bășcălia cu ‘ce faci, pupați moaștele?’. Dacă toate cultele au găsit că pot face un opțional…
Ce studii de impact să faci la principiile creștine, vechi de mii de ani? Religia aduce cunoaștere, nu supunere. Nu trebuie să fii habotnic dacă înveți istoria religiilor. Despre ce vorbim?
Eu am trăit în comunism, nu poate să-mi mai impună nimeni nimic. Ca să impui unui stat în România, după 50 de ani, să impui un progresism forțat, peste ceea ce tu simți și crezi, nu duci la nimic, ci la extremism, la antagonizare. Nu știu ce-și doresc ei, că nu vor putea să schimbe România”, a declarat Marcel Ciolacu, la România TV.
Propunerea de a introduce religia ca materie opțională la BAC a stârnit revoltă în spațiul public
Cristian Tudor Popescu este unul dintre cei mai mari critici ai religiei. Celebrul gazetar susține că BOR vrea să își asigure „noi generații de clienți”, iar introducerea religiei ca materie opțională la bacalaureat ar fi un fel de „campanie la băuturi carbogazoase”.
„Mai întâi, pentru că, aidoma religiei, politicul nu mizează pe rațiune pentru a manipula masele. Religia nu presupune nicio demonstrație, este o colecție de ziceri, de propoziții cocoțate deasupra logicii, care trebuie luate ca atare, fără posibilitatea de a le pune la îndoială. Este un basm, care, spre deosebire de Basmele Românilor, ale lui Petre Ispirescu, vrea statutul privilegiat de a fi luat drept real. Așa și politica: alegerile nu se câștigă prin raționamente, bazate pe date și fapte, susținute de dovezi, supuse unor teste și expuse ca atare votanților. Dacă încearcă așa ceva, un politician e mort din start. Ca să reziste și să câștige, el trebuie să spună o poveste, să găsească formulări scurte și memorabile, să aibă carismă și, mai ales, să identifice și să transmită cât mai multor oameni exact ce vor să audă. Adevărul poate fi și el folosit, dar cu măsură și numai atunci când dă bine în story.
Religia formează gândirea individului uman în a se lăsa ghidată de emoții, de impresii, de opiniile altora, de vocea și talentul celui care le emite. Dar și de propriile frustrări, în speranța că ar putea fi rezolvate. Sentimentul pe care atât predicatorul cât și politicianul urmăresc să-l creeze unei mulțimi cât mai mari este acela de apartenență la o sectă privilegiată – noi suntem ai lui Hristos, noi suntem ai lui Trump – situată deasupra celorlalți, care nu mai sunt decât niște pierzători, ființe inferioare. Să inspire omului teama de a nu rămâne pe dinafară, că altfel o să fie rău de el.
Iată de ce educația religioasă menită să producă credincioși este necesară puterii politice. Cei care fac cruci în serie când văd o biserică sunt votanții cei mai ușor de amăgit. În al doilea rând, Biserica e o structură dictatorială. Textele sfinte nu pot fi contestate, nici măcar discutate de niște simpli enoriași. Ele se dictează de către popi și sunt însușite ca atare. Supunerea e o calitate esențială a credinciosului”, spune Cristian Tudor Popescu.