După ce în Europa se discută tot mai mult de dependența energetică față de Rusia, Putin își întinde mrejele gazoductelor și în Asia.

Preşedinţii Vladimir Putin şi Xi Jinping vor lansa, în regim de teleconferință, gazoductul „Forța Siberiei”, potrivit Radio România Actualități.

În mai 2014, Rusia a semnat un acord cu China, cea mai mare piață energetică din lume, pentru livrarea de gaze naturale pe un termen de 30 de ani. Acordul ruso-chinez prevede livrări pe 30 de ani în valoare de 400 de miliarde de dolari.

În lungime de 4.500 de kilometri, gazoductul va asigura livrarea către China a unui volum de 38 de miliarde de metri cubi de gaze pe an, cu posibilitatea de creștere la 60 de miliarde.

Negocierile au durat în total aproape 20 de ani, iar participarea celor doi lideri la lansarea gazoductului are scopul de a demonstra Parteneriatul Strategic dintre cele două puteri. Pentru Rusia e și o dovadă că piața asiatică a gazelor este cel puțin complementară celei europene.

Afacerea cu Turcia lui Erdogan

Președinții Vladimir Putin și Recep Tayyip Erdogan vor lansa, pe 8 ianuarie, oficial, gazoductul TurkStream, pe segmentul până la granița cu Bulgaria. Primul fir, de 15,75 de miliarde de metri cubi, este destinat pieței turce. Cel de-al doilea, de aceeași capacitate, urmează să fie prelungit în Bulgaria și Serbia.

Gazoductul TurkStream va fi unul dintre subiectele convorbirilor de miercuri, de la Soci, dintre președinții Rusiei, Vladimir Putin, și Serbiei, Aleksandar Vučić. Serbia balansează între intenția de a adera la Uniunea Europeană și Parteneriatul Strategic cu Moscova.

Săptămâna trecută, Belgradul a anunțat că realizarea gazoductului TurkStream va permite Serbiei să își deschidă piața gazelor la 1 octombrie 2020, așa cum prevede legislația europeană. În acest scop, Serbia va începe în curând construcția interconectoarelor de gaze cu România și Bulgaria.

Relația cu Serbia, bună, în ciuda scandalului de spionaj

Vizita președintelui Aleksandar Vučić în Rusia va avea loc la numai zece zile după scandalul de spionaj în care a fost implicat un atașat militarilor rus la Belgrad, plecat între timp de la post. Cazul de spionaj, recunoscut de autoritățile de la Belgrad, s-a petrecut cu aproape doi ani în urmă, dar a fost dezvăluit acum două săptămâni în internet de un jurnalist bulgar.

Rusia a acuzat dezgroparea scandalul de spionaj drept o provocare organizată special înaintea vizitei președintelui sârb. După o reuniune de urgență a Consiliului Național de Securitate, președintele Vučić a declarat că scandalul nu va afecta vizita în Rusia, nici relațiile dintre Serbia și Rusia.

Vučić şi-a exprimat doar nedumerirea față de acțiunile de spionaj desfășurate de Rusia în Serbia, în pofida relațiilor bilaterale speciale şi a faptului că Belgradul nu a impus sancțiuni împotriva Moscovei. Președintele sârb a declarat că țara sa prețuiește ajutorul pe care Rusia i-l acordă în plan internațional și în reînzestrarea armatei. Vučić a adăugat că Serbia va rămâne un stat neutru și nu intenționează să adere nici la NATO, nici la organizația Tratatului de Securitate colectivă, patronată de Moscova