Mandat de arestare pe numele lui Vladimir Putin. Curtea Penală Internațională îl acuză de crime de război

Sursa foto: Administratia Prezidentiala

Curtea Penală Internațională (CPI) a emis un mandat de arestare internațională pe numele lui Vladimir Putin care este acuzat de crime de război în Ucraina. Măsura era așteptată de câteva zile, după ce în spațiul public a apărut informația conform căreia, CPI are în lucru două dosare penale vizând posibile crime de război din Ucraina,

Oficialii din cadrul Curții Penale Internaționale au emis mandate de arestare pe numele lui Vladimir Putin și al Mariei Lvova-Belova. Informația a fost făcută publică prin intermediul unui comunicat de presă, citat de CNN și The Guardian.

Vladimir Putin este acuzat că ar fi responsabil de comiterea unor crime de război în Ucraina. Pe de altă parte, Maria Lvova-Belova este considerată responsabilă pentru răpirea și deportarea forțată a mai multor mii de copii ucraineni, din zonele ocupate de Rusia. Minorii au ajuns în familii de ruși, iar Lvova-Belova s-a lăudat cu preluarea acestora spunând că îi protejează de nenorocirile războiului.

„Domnul Vladimir Vladimirovici Putin, născut la 7 octombrie 1952, președinte al Federației Ruse, este presupus a fi responsabil pentru crima de război de deportare ilegală a populației (copiilor) și transfer ilegal al populației (copiilor) din teritoriile ocupate ale Ucrainei pe teritoriul Federației Ruse. Crimele ar fi fost comise pe teritoriul ocupat al Ucrainei cel puțin din 24 februarie 2022. Există motive rezonabile de a crede că domnul Putin poartă răspundere penală individuală pentru crimele de mai sus”, se arată în comunicatul transmis de Curtea Penală Internațională.

Maria Alekseevna Lvova-Belova, comisarul pentru drepturile copiilor din Rusia este acuzată de asemenea, de crime de război. Ea este acuzată că a deportat și a transferat ilegal mai mulți copii din zonele ucrainene ocupate.

„Doamna Maria Alekseevna Lvova-Belova, născută la 25 octombrie 1984, comisar pentru drepturile copilului în cadrul președinției Federației Ruse, este presupus a fi responsabilă pentru crima de război de deportare ilegală a populației (copii) și de transfer ilegal al populației (copii) din teritoriile ocupate ale Ucrainei în Federația Rusă. Există motive rezonabile de a crede că doamna Lvova-Belova poartă răspundere penală individuală pentru aceste crime, pentru comiterea actelor în mod direct, împreună cu alte persoane”, se mai arată în comunicatul de presă.

Moscova a negat acuzațiile de crime de război, care i-au fost aduse după ce a invadat Ucraina în februarie anul trecut. Mai mult, oficialii ruși nu recunosc autoritatea Curții Penale Internaționale.

Curtea Penală Internațională instrumentează două dosare

În urmă cu câteva zile, în spațiul public au apărut informații despre intențiile Curții Penale Internaționale, de la Haga, de a deschide două dosare penale care vizează crime de război comise în Ucraina. Mai multe surse citate, la momentul respectiv, arătau că oficialii instituției intenționează să solicite mandate de arestare pentru mai multe persoane. Numele celor vizați de mandate de arestare nu au fost făcute publice, însă s-a speculat că este vorba despre Vladimir Putin și despre  Maria Alekseevna Lvova-Belova.

La momentul respectiv, mai mulți foşti şi actuali oficiali care sunt la curent cu subiectul, dar care nu au fost autorizați să vorbească public, au făcut dezăluiri pentru publicația The New York Times (NYT).

Sursele citate au vorbit despre emiterea unor mandate de arestare pe numele unor suspecți acuzați că ar fi fost implicați în atrocități. Aceste cazuri sunt primele acuzații formulate de la lansarea războiului din Ucraina, în februarie 2022.

Sursa:Palinchak | Dreamstime.com

Răpirile de copii ucraineni vizate de o anchetă

Procurorii internaționali au acuzat Rusia de răpirea a mii de copii şi adolescenţi ucraineni care au fost trimiși în tabere de reeducare, în Rusia. Acesta este un subiect amplu, acoperit de presa internațională care vorbește despre un program program susţinut de Kremlin. Moscova nu face nici un secret din acest program, pe care-l prezintă drept o misiune umanitară de protecţie a copiilor ucraineni orfani sau abandonaţi în război.

Comisarul rus însărcinat cu drepturile copiilor, Maria Lvova-Belova, reprezentanta programului, a început să trimită copii în Rusia imediat după invazie. Ea a apărut cu regularitate la posturile de televiziune și a îndemnat rușii să adopte micuții deportați din Ucraina.  Vladimir Putin a semnat în mai un decret în vederea acceletării accesului ucrainenilor la cetăţenia rusă. Copiii răpiți din Ucraina provin din orfelinate și din familii ucrainene, fiind plasaţi în Rusia pentru a deveni cetăţeni ruşi. Alții au fost trimişi în tabere, pentru a fi reeducaţi, potrivit NYT.

Potrivit unui raport publicat de Universitatea Yale şi programul Observatorul Conflictelor de la Departamentul de Stat american, cel puţin 6.000 de copii din Ucraina sunt reţinuţi în 43 de tabere din Rusia. Biroul Naţional de Informaţii al Guvernului ucrainean estima că până la începutul lui martie ar fi fost dislocați în Rusia peste 16.000 de copii.

sursa: Richard Harvey | Dreamstime.com

Bombardarea infrastructurii civile anchetată de CPI

Al doilea caz de crime de război, instrumentat de procurorii CPI, are drept obiect atacurile ruse care vizează infrastructuri civile – inclusiv aprovizionarea cu apă, gaze naturale şi centrale electrice, care nu sunt considerate ţinte militare legitime.

Guvernul american deţine probe conform cărora rușii țintesc în mod deliberat obiective de infrastructură civilă considerate vitale, iar acest lucru este considerat o crimă de război. Mai mulți membri ai administraţiei lui Joe Biden sunt de acord să prezinte aceste probe Curții Penale Internaționale, deși Statele Unite nu sunt membre.

Pe de altă parte, Departamentul american al Apărării blochează împărtăşirea acestor informaţii clasificate, de teamă că vor crea un precedent care ar putea deschide calea inculpării unor americani.