Vladimir Putin ar putea fi acuzat de crime de război. Curtea Penală internațională pregătește mai multe dosare

Vladimir Putin ar putea fi acuzat de crime de război. Curtea Penală internațională pregătește mai multe dosare Sursa foto: Kremlin

Curtea Penală Internaţională (CPI) va emite mandate de arestare pe numele mai multor cetățeni ruși, implicați în crime de război pe teritoriul Ucrainei. Autoritățile de la Haga urmează să deschidă două cazuri având ca subiect crime de război comise în timpul invaziei, la finalul unor investigații realizate de mai multe echipe de anchetă.

Curtea Penală Internațională (CPI) intenționează să deschidă două cazuri de crime de război în contextul războiului declanșat de Rusia în Ucraina. Mai mulți foşti şi actuali oficiali care sunt la curent cu această decizie, dar care nu au fost autorizați să vorbească public, au făcut dezăluiri pe acest subiect pentru publicația The New York Times (NYT).

Sursele citate de publicația americană au precizat că urmează să fie emise mai multe mandate de arestare pe numele unor suspecți că ar fi fost implicați în atrocități. Aceste cazuri sunt primele acuzații formulate de la lansarea războiului din Ucraina, în februarie 2022.

În acest moment nu este clar cine se află pe lista de inculpați pe care doresc să o propună procurorii Curții Penale Internaționale. Mai mulți experți și diplomați internaționali sunt de părere că inclusiv Vladimir Putin ar putea fi inculpat, în condițiile în care CPI nu recunoaşte imunitatea niciunui şef de stat în astfel de dosare, care vizează crime de război, crime împotriva umanităţii sau genocid.

Ne puteți urmări și pe Google News

Contactat de NYT pentru a confirma cererea mandatelor de arestare, biroul procurorului a răspuns că „nu comentăm public detalii legate de anchete în curs”.

Sursa foto. Twitter

Răpirile de copii ucraineni vizate de o anchetă

Procurorii internaționali acuză Rusia de răpirea mai multor copii şi adolescenţi ucraineni care au fost trimiși în tabere de reeducare ruse. De asemenea, Kremlinul este acuzat că a țintit și lovit, în mod premeditat mai multe ținte ale infrastructurii civile din Ucraina. Răpirile copiilor și adolescenților din Ucraina este un subiect amplu, acoperit de presa internațională. Conform articolelor publicate, mai multe mii de copii au fost scoși din Ucraina, în cadrul unui program susţinut de Kremlin.

Aceștia au fost plasaţi în familii din Rusia pentru a deveni cetăţeni ruşi sau au fost trimişi în tabere, pentru a fi reeducaţi, potrivit NYT. O parte dintre copiii scoși din țară provin din orfelinate, în vreme ce alții au fost luați din familii.

Moscova nu face nici un secret din acest program, pe care-l prezintă drept o misiune umanitară de protecţie a copiilor ucraineni orfani sau abandonaţi în război. Comisarul rus însărcinat cu drepturile copiilor, Maria Lvova-Belova, reprezentanta programului, a început să trimită copii în Rusia imediat după invazie, la sfârşitul lui februarie 2022. Ea a apărut cu regularitate la posturile de televiziune îndemnând rușii să adopte copii ucraineni. Vladimir Putin a semnat în mai un decret în vederea acceletării accesului ucrainenilor la cetăţenia rusă.

Potrivit unui raport publicat de Universitatea Yale şi programul Observatorul Conflictelor de la Departamentul de Stat american, cel puţin 6.000 de copii din Ucraina sunt reţinuţi în 43 de tabere din Rusia. Biroul Naţional de Informaţii al Guvernului ucrainean estima că până la începutul lui martie ar fi fost dislocați în Rusia peste 16.000 de copii.

CPI va investiga atacurile asupra infrastructurii civile

Al doilea caz, instrumentat de procurorii CPI va aborda atacurile ruse care vizează infrastructuri civile - inclusiv aprovizionarea cu apă, gaze naturale şi centrale electrice, care nu sunt considerate ţinte militare legitime.

Guvernul american deţine probe conform cărora armata rusă țintește în mod deliberat infrastructuri civile considerate vitale. Iar mulți membri ai administraţiei lui Joe Biden sunt de acord să prezinte aceste probe CPI, deși Statele Unite nu sunt membre ale Curţii. Departamentul american al Apărării blochează împărtăşirea acestor informaţii clasificate, de teamă că vor crea un precedent care ar putea deschide calea inculpării unor americani.

Decizia finală urmează să fie luată de Joe Biden care va aproba dacă va împărtăşi aceste informaţii clasificate, declară NYT oficialii citaţi.