În curând vom mânca proteine microbiene în loc de carne.  Înlocuirea a 20% din consumul mondial de carne de vită cu proteine ​​microbiene, precum Quorn (un produs înlocuitor de carne originar din Marea Britanie și vândut în principal în Europa), ar putea înjumătăți distrugerea pădurilor planetei în următoarele trei decenii, potrivit ultimei analize. Studiile anterioare au descoperit că alternativele la carnea adevărată au amprente mai mici asupra mediului, dar această ultimă analiză este prima care evaluează ce impact ar putea avea acestea în lume.

Experții spun că cea mai bună modalitate este de a reduce cererea pentru produsele care provoacă distrugerea naturii, cum ar fi înlocuirea lor cu alternative mai ecologice. Proteina microbiană este preparată în bio-reactoare calde, cum este berea, unde microbii sunt hrăniți cu zahăr. Produsul bogat în proteine ​​ar putea avea gustul cărnii adevărate și poate fi la fel de nutritivă, au spus cercetătorii.

Carnea de vită va fi înlocuită cu proteine ​​microbiene

Înlocuirea progresivă a 20% din consumul mondial de carne de vită și de miel cu proteine microbiene care imită textura cărnii ar putea reduce la jumătate emisiile de CO2 și defrișările legate de agricultură până în 2050, potrivit unui studiu publicat miercuri.

Pe baza proiecțiilor actuale privind creșterea populației și cererea de alimente, înlocuirea a jumătate din consumul de carne roșie cu proteine microbiene, cultivate în cuve din oțel inoxidabil, ar putea reduce cu peste 80% pierderile de arbori și poluarea cu CO2, au calculat autorii într-un studiu publicat în revista Nature.

Cu o schimbare relativ mică în consumul de carne de rumegătoare, emisiile de gaze cu efect de seră provenite din defrișările tropicale pot fi reduse foarte mult. Aceasta este o contribuție importantă la realizarea obiectivelor Acordului de la Paris privind clima, a declarat Florian Humpenöder, cercetător la Institutul Potsdam pentru cercetarea impactului climatic (PIK)

Astăzi, 83% din terenurile agricole sunt folosite pentru animale și pentru culturile furajere, dar carnea și lactatele produse reprezintă doar 18% din caloriile consumate de oameni. Producția de carne de rumegătoare – mai ales carne de vită, dar și miel și capră – s-a dublat din 1961, iar o serie de studii arată că trebuie să scadă consumul de carne în țările bogate pentru a învinge criza climatică.

Vaca este o sursă majoră de metan, un gaz cu efect de seră de 30 de ori mai puternic decât CO2

Industria cărnii de vită contribuie în două moduri: pe de o parte, duce la distrugerea pădurilor tropicale (care altfel ar absorbi C02), pentru a face loc pășunilor și culturilor (soia...) pentru a hrăni vitele. Mai mult, rumegătoarele sunt o sursă majoră de metan, un gaz cu efect de seră de 30 de ori mai puternic decât CO2 la o scară de 100 de ani.

Alte tipuri de înlocuitori de carne, în special cei pe bază de plante, se găsesc deja pe rafturile supermarketurilor. Dar, pe măsură ce lumea se străduiește să găsească soluții climatice, aceste "alimente noi" vor deveni o industrie majoră în următoarele decenii, potrivit previziunilor de piață.

Cum se produce proteina microbiană

Proteina microbiană poate fi produsă dintr-o serie de microorganisme, inclusiv bacterii , dar principala sursă de pe piață astăzi este produsă din ciuperci, liderul pieței fiind Quorn. „Cea mai bună alternativă la carne este să mănânci mai puțin”, a spus Humpenöder. „Dar produsele cu proteine ​​​​microbiene pot ajuta să fie mai ușor pentru oameni să treacă de la carne”.

Alimentele produse prin creșterea celulelor microbiene sau fungice sunt supuse unui proces de fermentare, similar celui al vinului sau al berii. Celulele se hrănesc cu glucoză - din trestie de zahăr sau sfeclă de zahăr, de exemplu - pentru a produce proteine, ceea ce înseamnă că producția necesită terenuri cultivate. Dar mult mai puțin decât în cazul cărnii roșii, potrivit studiului.

Presupunând că metodele agricole și modelele de consum actuale vor continua în următorii 30 de ani, suprafața de pășune din lume ar crește cu aproape un milion de kilometri pătrați.

Cum vor fi determinați oamenii să consume carnea falsă

Dr. Tilly Collins de la Imperial College London, care nu a făcut parte din echipa de studiu, a spus: „Deși predicțiile acestor modele depind în mare măsură de capacitatea noastră de a oferi o astfel de substituție a proteinelor, nu există nicio îndoială că eficiența alternativelor activate de biotehnologie oferă potențial uriaș în viitor”.

Guvernele și întreprinderile din producția de alimente trebuie să se coordoneze pentru a dezvolta standarde adecvate pentru proteinele microbiene și, astfel, să câștige încrederea publicului în viitor”.

Bioreactoarele folosite pentru a crea proteine ​​microbiene necesită încălzire, iar utilizarea surselor de energie electrică cu conținut ridicat de carbon ar compensa o parte din beneficiile lor, dar electricitatea verde se extinde rapid, pe măsură ce costurile continuă să scadă.

Humpenöder a spus: „Proteinele microbiene nu ar trebui văzute ca un glonț de argint, ci mai degrabă ca o piatră de bază într-o transformare amplă a întregului sistem alimentar și agricol, combinând-o cu reduceri ale risipei alimentare, stimulente pentru a mânca mai sănătos”, a spus ceretărorul, potrivit theguardian.