Un român născut în Basarabia, Vasile Mămăligă, plecat în China și ajuns în Indonezia, a avut o influență decisivă pentru ca țara musulmană să își obțină independența.

Aproape un necunoscut pe plaiurile natale, un erou într-un colț de lume îndepărtat. Este vorba despre Vasile Mămăligă, un român din Basarabia, care a contribuit la eliberarea Indoneziei de sub influența olandeză. S-a născut la data de 20 martie în anul 1865 în satul Pașcani, plasa Bujor a județului Chișinău, Basarabia, în familia lectorului bisericesc Paneleimon Mămăligă.

A lucrat ca bibliotecar, apoi a ajuns în China și Indonezia

Un copil cu o istețime peste medie, s-a angajat bibliotecar la Odessa. Citește cu nesaț și acumulează multă informație. Este mânat de dor de ducă și ajunge din Pașcani în China, iar de acolo pleacă spre Arhipelagul Indonezian. Cunoștea trei limbi străine - engleză, chineză și olandeză -, ceea ce îi permite să stabilescă relații.

Una din aceste persoane, entuziasmate de inteligență basarabeanului, se dovedește a fi englezul Jonathan Holmes, care este în relații bune cu rajahul Ajung, șeful tribului de pe Insula Lombok, vizitată rar de coloniștii olandezi pentru că se află mai departe de centru. Interesul manifestat această insula a fost provocat nu doar de pitorescul acelor locuri, ci și de faptul că era o zona bogată în petrol, el prezentându-se că fiind de profesie inginer minier, după cum notează timpul.md.

A învățat limba într-un timp record și s-a integrat perfect în societate

Vasile Mămăligă reușește să învețe limba băștinașilor și să stabilească relații cu membrii triburilor. Pentru a întra în grația deplină a rajahului Ajung, Mămăligă îl asigura că va face apa să ardă. Basarabeanul își realizează promisiunea cu ajutorul unei scamatorii chimice, folosind o bucățică de natriu, uimindu-i astfel pe toți. Vasile Mămăligă este numit imediat prim-sfetnic și persoană de încredere a rajahului Ajung. Acțiunile de mai departe ale basarabeanului sunt uimitoare. El nu numai că reușește să le explice locuitorilor insulei că trebuie să acționeze în comun pentru a-și putea capătă libertatea, de care au fost privați de către colonizatori, dar îl convinge pe rajah să nu mai plătească biruri olandezilor.

În scurt timp, conducătorul Insulei Lombok începe să-și pregătească supușii de răscoala. Despre această se menționează și într-un raport al consulului rus Bakunin, expediat la Ministerul rus de Externe: „Rajahul Insulei Lombok și-a înîjghebat în grabă o flota maritimă, cumpărând trei sau patru corăbii rablagite, la preț foarte ridicat, la Singapore.

Acolo, prin intermediul persoanei sale de încredere, a purtat negocieri cu reprezentanții altor puteri. Rajahul nu este împotriva să recunoască - bineînțeles, în calitate de măsură provizorie - protectoratul oricărui stat european, doar să-i vadă înlăturați pe nesuferitii de olandezi”. Împuternicit de conducătorul insulei, îmbătat de ideea că ar putea deveni suveran, fără niciun fel de supunere, Mămăligă pornește, pe cale maritimă, tocmai la Singapore, de unde, cu banii dați de rajah, cumpără o corabie, arme și praf de pușcă, după care se întoarce în Lombok cu corabia „Mândria oceanului”. În călătorie are parte de un șir de peripeții - trădări, atacuri, naufragii - pentru ca, peste trei luni, să ajungă în punctul sau de destinație și să găsească insula devastată.

O bătăile care a durat timp de două luni

Atât timp cât basarabeanul stabilit pe teritoriile indoneziene a fost plecat, rajahul Ajung le-a ordonat supușilor săi să jefuiască vasele care treceau pe lângă insula, fără a face vreo excepție pentru corăbiile olandezilor. În replică jumătatea anului 1894, olandezii organizează un atac asupra insulei, lăsând în urmă lor pârjol, iar unul din fiii rajahului, pe nume Made, este luat în prizonierat, ceea ce îl determina să-și pună capăt zilelor.

Înfuriat, conducătorul Ajung apelează la ajutorul lui Vasile Mămăligă și începe pregătirile pentru război. În una din nopțile lui august 1894, insularii, conduși de basarabean, atacă tabăra militară olandeză. Aceștia din urmă organizează o lovitură și mai mare asupra Lombokului. Potrivit unor rapoarte rusești, la luptele împotriva răsculaților au luat parte patru batalioane, un escadron, patru unități de artilerie, patru mortiere, în total - 108 ofițeri, 2270 militari de rang inferior și 1800 de ocnasi aborigeni. Bătălia a durat două luni, că, până la urmă, insularii să fie nevoiți să capituleze în față coloniștilor, care au luat cu ei comorile sultanului îngropate în pământ - vreo 400 kilograme de aur și 4.200 kilograme de argint.

Faptele lui Vasile Mămăligă au fost pomenite în mai multe ziare din Rusia

Peste trei luni, trădat de un apropiat de-al său, este prins și Vasile Mămăligă. A fost arestat și condamnat la moarte. Reușește să evadeze din pușcărie cu ajutorul unei femei, care, se presupune, ar fi fost fiica lui rajah Ajung. Nu stă mult la libertate, fiind prins și întemnițat din nou. Pedeapsa cu moartea este înlocuită cu privațiune de libertate pe un termen de 20 de ani, datorită avocatului olandez Van Groot, care a reușit să convingă judecata că inculpatul nu poate fi condamnat pentru trădare de patrie, din simplul motiv că nu este cetățean al Olandei.

După doi ani și ceva de temniță, Vasile Mămăligă este grațiat cu ocazia atingerii majoratului reginei Olandei Vilhelmina și trimis la baștină, cu condiția de a nu se mai întoarce pe arhipelagul indonezian. A ajuns la Pașcani, fiind transmis din convoi în convoi. Timp de trei ani, a trăit în casă fratelui sau Dumitru, pentru că, într-o noapte de iarnă, să dispară din nou, misterios. Într-un raport al consulului rus din Singapore, se menționează că Vasile Mămăligă lucrează în calitate de bucătar pe corabia „Diana”, cu care ajunge din Odessa pe insulele unde a trăit momente de triumf.

Aici, urmele i se pierd. Se presupune că s-a întors la fiica lui Ajung, care îl aștepta. În 1961, unul din ziarele de pe Insula Bali anunță decesul unei doamne în vârstă de 90 de ani pe nume City Johan Maligan (basarabeanul era numit „Maligan”, în loc de Mămăligă).

Primele materiale de presă în care se povestea despre faptele lui au apărut în anul 1895, în ziarele rusești. Despre el au scris și presă sovietică, și chiar ziarele din Indonezia. O carte a unui scriitor din Chișinău, Rufin Gordin, descrie aventurile lui Vasile Mămăligă.