Ca și în iarna 2011-2012, pe primul loc îl găsim pe Raed Arafat, cu 62% încredere. Sub el, la foarte mare distanță începe plutonul politicienilor sau al personajelor cu activitate conexă politicii. Prăpastia uriașă, de peste 30 de procente până la următorul din ierarhia sondajului, dintre cel care a reușit în ultimii 20 de ani să se identifice noțiunii de „salvator” și cei de la care, în mod normal, ar trebui să așteptăm soluții pentru viața de fiecare zi trădează o lehamite față de lumea în care se iau deciziile.

Prăpastia dintre Arafat și următorul clasat, Klaus Iohannis, cu 29%, este, de fapt, prăpastia dintre preocupările celor din coada clasamentului și cele ale cetățeanului de rând.

Dacă spațiul o să îmi permită, o să revin asupra cifrelor din acest top al VIP-urilor, dar legat de prima constatare vreau să mai remarc un lucru. „Încrederea în instituții”: clasamentul este Pompieri (95%), Armată (77%), Biserică (61%), Poliție (61%). Din nou pe primele locuri sunt „salvatorii”, „arafații” siguranței fizice sau spirituale, dar adevăratul semnal de alarmă abia acum urmează: UE (58%), NATO(56%)!

Considerate de cei din generația mea, cei de peste 40 de ani, ca temele care au însemnat „proiectul de țară” sau „teme asupra cărora suntem toți de acord”, Uniunea Europeană și Alianța Nord-Atlantică au căzut nepermis de mult în topul încrederii românilor.

Repet, chiar dacă unele cifre din acest sondaj sunt puse la îndoială de unii, nu putem nega faptul că ne aliniem și noi, românii, tendinței de creștere a „euroscepticismului”, ba chiar la noi cifra de încredere în UE pare mai mare decât în alte țări. Țări care au demonstrat inclusiv la urnele de vot că se îndepărtează de UE.

Unii vor spune că această scădere este efectul propagandei rusești, dar, la coada aceluiași clasament, găsesc Rusia, cu o cotă de încredere de 7%. Sigur, adepții conspiraționismului vor spune că e propaganda rusească, dar făcută atât de abil că nici nu se simte de unde vine! Le doresc succes în a demonstra asta.

A doua cotă interesantă este cea a încrederii în NATO, căzut la 56%, în condițiile în care, acum 10-15 ani românii vânau curcubeul pe cer când ne vizitau președinții de la Casa Albă. Ce joacă aici un rol principal, cheltuielile făcute în ultimul an cu înarmarea, războaiele din zări îndepărtate câștigate, dar apoi prelungite foarte mult prin „pierderea” păcii? O altă cifră interesantă din același sondaj este că 75% dintre români nu mai au încredere în Statele Unite ale Americii.

Mirel Palada, autorul sondajului, spune că aici a jucat un rol felul în care a acționat ambasadorul SUA, Hans Klemm. Eu cred că românii au fost influențați și de valul de dezvăluiri despre Donald Trump și, mai ales, de prezentarea caricaturală a președintelui SUA. Cred asta pentru că mass media se bucură încă de destulă încredere din partea românilor, 51%, iar Trump a fost și este un personaj preferat al presei din România, preluând de la dezvăluiri la glume.

Las deschisă dezbaterea despre scăderea încrederii în UE și NATO și mă opresc asupra unor instituții românești, altele decât cele din vârful clasamentului. Instituțiile pentru a căror onoare par să se înfrunte două mari tabere au, după mine, cote foarte mici de încredere: Justiție (39%), SRI (38%), DNA (36%).

Ba chiar observ că DNA are o cotă peste cea a procurorului șef, Laura Codruța Kovesi, care are 25% la sută. Cotă, oricum în creștere, așa cum era de așteptat, sondajul fiind făcut în perioada 27 februarie – 5 martie, adică în plină dispută pentru revocarea sa.

Te-ar putea interesa și: