Politica
Maia Sandu explică de ce Republica Moldova are nevoie de o lege pentru situații de război: Nu este nimic deosebit
Sursa foto: Ministerul Apărării al Republicii Moldova
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Republica Moldova trebuie să aibă o legislație clară pentru eventualitatea unui război sau a instituirii stării de asediu, chiar dacă autoritățile fac tot posibilul pentru a evita asemenea scenarii. Este declarația președintei Maia Sandu, care a comentat controversele provocate de un proiect de lege elaborat de Ministerul Apărării. Documentul prevede inclusiv restricții de circulație, mobilizarea rezerviștilor. De asedmenea și obligații pentru cetățenii moldoveni aflați în străinătate.
Șefa statului susține că inițiativa face parte din procesul de modernizare a legislației din domeniul apărării. Potrivit acesteia, prevederile documentului sunt întâlnite și în legislația altor state. Acest lucru nu reprezintă măsuri neobișnuite pentru situații excepționale.
„Legile cu privire la apărare au fost actualizate de curând, pentru că, dacă vă amintiți, legea precedentă a fost aprobată în '92. Era clar că este o lege depășită și, ca urmare a actualizării cadrului legislativ și normativ, Ministerul Apărării a venit și cu actualizarea acestei legi. În această lege sunt prevederi-standard pe care le regăsiți în legile din toate țările. Nu este nimic deosebit”, a declarat Maia Sandu.
Maia Sandu. Sursa foto: Capture video
Președinta a subliniat că existența unui cadru juridic pentru situații extreme nu înseamnă că autoritățile se pregătesc să instituie starea de război sau starea de asediu.
„Bineînțeles că trebuie să avem un cadru legal și pentru situații grave. Sperăm din tot sufletul și facem tot ce putem ca să nu ajungem acolo. Însă acest lucru nu înseamnă că nu trebuie să avem cadrul legal adus în ordine”, a precizat șefa statului.
Maia Sandu consideră că unii politicieni au profitat de controverse pentru a alimenta temerile populației și pentru a crea diviziuni în societate. În același timp, președinta a admis că Ministerul Apărării ar fi trebuit să explice mai bine documentul și să ofere clarificări înainte de apariția interpretărilor controversate.
„Evident că politicienii rău intenționați, care se țin doar de sperierea cetățenilor. Au folosit această ocazie ca să divizeze, să sperie. Pe de altă parte, cred că și Ministerul Apărării trebuia să vină, să comunice proactiv și să explice lucrurile înainte ca ele să fie prezentate eronat de reprezentanții opoziției”, a declarat Maia Sandu.
Ce măsuri ar putea fi aplicate în caz de război sau stare de asediu
Inițiativa Ministerului Apărării urmărește înlocuirea legislației actuale privind regimul stării de asediu și al stării de război. Documentul stabilește condițiile în care pot fi instituite aceste regimuri, atribuțiile instituțiilor statului și măsurile care pot fi aplicate pe durata lor.
Printre prevederile care au atras atenția se numără posibilitatea limitării temporare a circulației persoanelor și a vehiculelor. Autoritățile ar putea introduce reguli speciale pentru traversarea frontierei de stat și pentru activitatea instituțiilor publice și a agenților economici. Proiectul prevede și posibilitatea evacuării populației din anumite zone, organizarea adăposturilor și introducerea unor măsuri de carantină sau de protecție sanitară.
În funcție de situație, statul ar putea dispune rechiziționarea unor bunuri necesare în interes public. De asemenea, consumul unor produse de strictă necesitate ar putea fi limitat prin măsuri de raționalizare. Sunt vizate alimentele, medicamentele, energia și alte resurse esențiale.
Starea de asediu ar putea fi instituită în cazul unui pericol iminent de agresiune armată, al unor acțiuni ostile cu caracter militar sau al unor amenințări grave la adresa suveranității, integrității teritoriale, ordinii constituționale ori capacității de apărare a Republicii Moldova. Starea de război ar putea fi declarată în cazul unei agresiuni armate împotriva țării, al declarării războiului sau al unei notificări prealabile privind începerea operațiunilor militare împotriva Republicii Moldova.
Potrivit proiectului, instituirea acestor regimuri ar urma să fie aprobată de Parlament, la propunerea președintelui țării. Legislativul ar avea la dispoziție cel mult 24 de ore pentru examinarea propunerii. În cazul unei agresiuni armate, președintele ar putea declara starea de război prin decret, cu informarea imediată a Parlamentului.
Starea de asediu ar putea fi instituită pentru cel mult 30 de zile. Termenul ar putea fi prelungit dacă motivele care au determinat aplicarea măsurii continuă să existe. În cazul stării de război, proiectul nu stabilește o perioadă maximă de aplicare.
Ce obligații ar putea avea rezerviștii: nu ar putea pleca din localitate fără aprobare
Un capitol important al proiectului se referă la mobilizarea rezerviștilor și la obligațiile acestora în cazul instituirii unui regim excepțional. Potrivit documentului, rezerviștii nu ar putea părăsi localitatea în care au domiciliul permanent sau reședința pentru o perioadă mai mare de 12 ore fără acordul scris al comandantului. Permisiunea ar putea fi acordată în situații justificate.
De asemenea, persoanele care vor primi ordine de chemare ar trebui să se prezinte la locul indicat și să îndeplinească sarcinile pentru care au fost mobilizate.
Proiectul reglementează și posibilitatea rechiziționării unor bunuri în interes public. Persoanele vizate de asemenea măsuri ar putea fi obligate să predea bunurile indicate de autorități, în condițiile stabilite prin ordinele emise.
Moldovenii din diaspora ar putea fi obligați să revină în țară în cazul mobilizării
Prevederile referitoare la cetățenii Republicii Moldova aflați peste hotare au provocat, de asemenea, discuții. Proiectul stabilește că moldovenii din străinătate care au obligații de mobilizare și primesc un ordin de chemare sau sunt informați că trebuie să se prezinte la autorități vor trebui să facă demersurile necesare pentru a reveni în țară.
Aceștia ar urma să se prezinte la locul și în termenul indicate în documentele oficiale. Totodată, vor avea obligația să contacteze de urgență ambasadele. Totodată, consulatele Republicii Moldova sau alte structuri desemnate de autorități și să respecte instrucțiunile primite. Prevederile au alimentat temerile unor cetățeni din diaspora, în contextul în care documentul stabilește obligații și pentru persoanele aflate în afara granițelor țării.
Documentul Ministerului Apărării a fost publicat pentru consultări publice pe 3 noiembrie. Cetățenii și organizațiile interesate pot transmite propuneri și obiecții până pe 17 noiembrie
Recomandările noastre
