Mai multe ţări, printre care şi România, au anunţat că vor mări numărul de militari în „ascunzătoarea“ al-Qaida.
După ce misterul extinderii a fost lămurit în cursul dimineţii, problema Afganistanului a fost subiectul fierbinte al serii la Summitul NATO. Începută cu o uşoară întârziere, întâlnirea desfăşurată sub patronajul ONU, la care a participat şi preşedintele afgan Hamid Karzai, a definit noua orientare a Organizaţiei Nord Atlantice în statul considerat cândva „cartierul general“ al al-Qaida. La final, secretarul general al NATO, Jaap de Hoop Scheffer a anunţat adoptarea unei declaraţii comune, denumită „Viziunea strategică a ISAF (Forţa Internaţională de Asistenţă în Domeniul Securităţii în Afganistan)“. Miza finală, securitatea ţării Documentul, prezentat de Scheffer împreună cu preşedintele afgan Hamid Karzai şi cu secretarul general al ONU Ban Ki-Moon, declară Afganistanul drept „prioritatea-cheie a NATO“ şi afirmă că miza finală a eforturilor Alianţei este aceea ca securitatea ţării în cauză să ajungă să fie asigurată de forţe şi instituţii naţionale. Declaraţia prevede angajamentul NATO de a oferi personal de antrenament şi echipamentele necesare pentru ca armata afgană să ajungă să aibă 80.000 de militari până în 2010. De asemenea, şefii de stat şi de guvern ai ţărilor membre se obligă să susţină dezvoltarea unei forţe de securitate sub control civil şi a unor instituţii de apărare, precum şi a Poliţiei Naţionale Afgane. Printre angajamentele asumate în declaraţie se numără şi „ajutor acordat instituţiilor afgane pentru stabilirea unui stat de drept şi apărarea drepturilor omului“, dar şi „susţinerea în continuare a eforturilor de rezolvare a problemelor legate de traficul de narcotice“. La sfârşitul întâlnirii, secretarul general al ONU, Ban Ki-Moon, a mai anunţat că Afganistanul ar putea să primească şi sprijin material mai concret în urma Conferinţei internaţionale, care va avea loc la Paris, în luna iunie. Chiar şi după adoptarea declaraţiei, un subiect în suspans rămâne poziţia Rusiei, care a anunţat, pe diferite canale, că doreşte să trimită efective militare importante în Afganistan, inclusiv elicoptere de luptă. Această temă este, însă, rezervată Consiliului Rusia-NATO, care va avea loc astăzi, de data aceasta în absenţa preşedintelui Karzai.
Până la verdictele oficiale, câteva state au anunţat deja că îşi vor mări contingentele, printre ele numărându-se şi România. Franţa, la bătaie cu 700 de soldaţi Preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, a anunţat, la rândul său, că şi Parisul intenţionează să-şi suplimenteze efectivele militare în Afganistan. „Am anunţat trimiterea a 700 de militari francezi pentru efectuarea unei misiuni care să sporească securitatea în Afganistan, să permită formarea trupelor afgane şi să ajute la reconstrucţia ţării“, a declarat Sarkozy în conferinţa de presă comună cu cancelarul Angela Merkel.
INTENŢIILE BUCUREŞTIULUI România vrea să preia comanda în Zabul Ministrul Apărării, Teodor Meleşcanu, a declarat marţi seara, după dineul oficial cu omologii săi, că ţara noastră este dispusă să trimită în Afganistan încă 120-150 de militari. Ministrul a adăugat că România va mai participa cu o garnizoană care va asigura consilierea, antrenamentul şi instruirea armatei afgane. Tot la dineul de luni seara, Bucureştiul le-a prezentat aliaţilor şi o propunere-surpriză: ţara noastră doreşte să-şi asume singură responsabilitatea pentru întreaga zonă Qalat, din provincia Zabul. În acest moment, România are 84 de militari în operaţiunea americanoafgană Enduring Freedom din Afganistan şi 561 de militari în ISAF. Cele mai multe trupe româneşti sunt concentrate la Qalat, în provincia Zabul, din sud, unde acţionează alături de militari americani, sub comandament britanic. Zona sudică a Afganistanului este considerată o regiune de risc maxim, din cauza atacurilor frecvente ale insurgenţilor afgani. Sursele EVZ din delegaţia română au precizat că ţara noastră ar urma să preia singură responsabilitatea în Qalat şi în întreaga regiune Zabul, în momentul în care forţele SUA se vor retrage din zonă.
Recomandările noastre
