În 2014, se împlinesc 24 de ani de la mineriada din iunie 1990, considerată cea mai atroce din toate cele șase mineriade care au avut loc în România după Revoluția din 1989. ofiaial, șase persoane și-au pierdut viața, din care patru au fost împulcate. Asociațiile victimelor mineriadelor însă spun că bilanțul real se ridică la peste 100 de persoane. Cifrele reale nu sunt cunoscute nici după 24 de ani.

Piața Universității a devenit după Revoluția din 1989 centru rezistenței împotriva structurilor comuniste care nu voiau să părăsească puterea deși libertatea fusese plătită cu sânge. După 52 de zile de proteste, în noaptea de 12 iunie, forțele de ordine au intervenit în forță peste demonstranți, în majoritate tineri și studenți. Au avut loc ciocniri violente, iar seara, la postul național de televiziune președintele de atunci al țării, Ion Iliescu, a citit un comunicat prin care chema “toate forțele consistente și responsabile să se adune în jurul clădirii guvernului și televiziunii pentru a curma încercările de forță ale acestor grupuri extremiste, pentru a apăra democrația atât de greu cucerită.”

În acel moment s-a dat semnalul! Câteva garnituri de tren cu mineri din Valea Jiului au luat drumul Capitalei, unde, timp de două zile, între 13 și 15 iunie, au recurs la acte de violență feroce pe străzile orașului, la sediile partidelor istorice, precum și la sediul ziarului România liberă.

Minerii conduși de Miron Cosma au atacat și au devastate tot ce le-a stat în cale, bătând studenți și tineri pe stradă și în incinta Universității, pe “golani” așa cum îi numea președintele Ion Iliescu, pentru simplul fapt că purtau ochelari, aveau barbă sau erau îmbrăcați în jeanși, în timp ce o parte din populația orașului, mai ales populația în vârstă îi aplauda.

După ce au făcut “curățenie”, minerii lui Cosma au fost cazați la Romexpo unde au primit alimente și apă.

Pe 15 iunie, Ion Iliescu le mulțumea minerilor pentru „atitudinea de înaltă conștiință civică”: „Vă mulțumesc pentru tot ce ați făcut în aceste zile, în general pentru atitudinea dumneavoastră de înaltă conștiință civică. Deci, vă mulțumesc încă o dată tuturor pentru ce ați demonstrat în aceste zile – că sunteți o forță puternică, cu o înaltă disciplină civică, muncitorească, oameni de nădejde la bine, dar mai ales la greu. Și de data asta ați demonstrate cât de importantă este solidaritatea muncitorească. Cu un sentiment deosebit de conștiință civică, patriotică ați simțit momentul dificil și cu o dăruire exemplară v-ați arătat gata să fiți solidari cu puterea nouă. Exemplul dumneavoastră a fost plin de îmbărbătare pentru toți cei de bine, care doresc progresul societății românești. Vreau să vă mulțumec deci pentru acest act de înaltă solidaritate pe care l-ați demonstrate în aceste zile”.

Iliescu le-a mai spus atunci minerilor că în subsolul clădirii PNȚ-ului au fost găsite sticle incendiare, droguri, seringi cu care au fost drogați tinerii din Piața Universității și armament, iar în clădirea unde funcționa Asociația 16-21 Decembrie s-au găsit bâte, arme albe, lanțuri, puști și saci cu substanțe anabolizante, ceea ce s-a dovedit apoi a fi o minciună sfruntată

Iliescu le-a mulțumit din nou minerilor pentru sprijitul lor organizat în care au acționat, precum și lui Miron Cosma și celorlalți lideri de sindicat care au fost în fruntea minerilor. “Știm că avem în dumneavoastră un sprijin de nădejde, când va fi nevoie vom apela”,  a mai spus Iliescu.

În cei 24 de ani de la aceste evenimente Ion Iliescu a insistat că nu el a chemat minerii și că venirea lor la București și violențele declanșate în acele zile au fost efectul manifestațiilor din Piața Universității. Ilescu a negat de nenumărate ori că le-ar fi mulțumit ortacilor, în cele din urmă admițând că a făcut-o pentru că altfel aceștia nu ar mai fi luat trenul înapoi către Valea Jiului.

În 2010, Iliescu a scris pe blogul său că unor manifestanți din Piață li s-au inoculat iluzii deșarte de către unele persoane care îi stimulau financiar pentru a provoca dezordine.

Bilanțul oficial numărăr 6 morți în urma acestor evenimente, dar imediat după aceea la Cimitirul Străulești au fost descoperite 78 de morminte neidentificate ale unor persoane decedate între 13 și 17 iunie 1990. De asemenea, au existat mărturi ale medicilor care au îngrijit în spitale victimele acelei perioade în care se afirma că numărul decedaților este mai mare.

În dosarul mineriadei au fost incluse inițial 25 de persoane. Puși sub învinuire au fost și șeful statului, Ion Iliescu, generalii Mihai Chițac, Victor Athanasie Stănculescu și Corneliu Diamandescu.

Parchetul General a început urmărirea penală împotriva lui Ion Iliescu în iunie 2007, fiind acuzat de omor deosebit de grav. În martie 2009, procurorii DIICOT au decis scoaterea de sub urmărire penală a lui Iliescu în dosarul în care era învinuit de subminarea puterii de stat, acte de diversiune și comunicare de informații false, acesta urmând să fie cercetat pentru acte de genocid, tratamente neomenoase, distrugerea unor obiective și însușirea unor valori culturale.

Adevărul despre evenimentele din 13-15 iunie nu a fost făcut public până acum. În 1991, regizorul Stere Gulea, împreună cu Sorin Ilieșiu și Vivi Drăgan Vasile au regizat filmul lui Lucian Pintilie  intitulat "Piața Universității – România".