DNA a deschis în ultimii ani aproape 3.000 de dosare penala în cazul unor procurori și judecători. Au fost situații în care serviciile DNA au interceptat, în același timp, atât inculpatul dintr-un dosar, pe avocatul acestuia, precum și pe judecătorul care urma să se pronunțe în caz.

Conform situațiilor statistice, un număr de 1.962 de judecători și 845 de procurori au fost vizați de anchetele penale deschise de procurorii DNA din 2014 și până în 2018. Dintre aceștia, 75 de judecători au activat în cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție, iar alte zeci la cele șapte Curți de Apel. Procurorii DNA au inițiat 5.935 de măsuri de supraveghere pentru judecători, care au fost interceptați și urmăriți sub diferite pretexte.

Președintele Curții de Apel Cluj, Dana Gîrbovan, a precizat că au fost situații în care membri ai CSM au avut deschise dosare de cercetare penală. Iar acestea erau întocmite în baza unor note secrete trasmise de SRI.

„Au fost judecători interceptați de către serviciul DNA care în același timp avea pe rol un dosar pe corupție. Adică interceptau în același timp inculpatul, judecătorul și avocatul acestuia. Au fost situații în care membrii CSM aveau dosare deschise la DNA, pe baza unor note secrete trimise de SRI, care anterior interceptaseră nelegal pe o perioadă de 6 luni. Mă repet, este vorba de vârful sistemului”, a declarat Dana Gîrbovan, conform Alephnews.

SRI livra note despre conduita magistraților

Lucian Netejoru, șeful Inspecției Judiciare din România a precizat că SRI transmitea buletine de informare către CSM în care erau prezentate informații despre conduita unor magistrați.

„SRI-ul livra către CSM buletine în care erau prezentate foarte sumar anumite informații reziduale cu privire la conduita unor judecători și procurori, sigur, așa cum rezultau din anchetele lor, eu nu cunosc”, a explicat Lucian Netejoru.

În acest context a fost înființată Secția de Investigare a Infracțiunilor din Justiție, a cărei desființare este dorită, în prezent de reprezentanții coaliției aflate la guvernare. Însă, nici aici nu există un consens. În vreme ce unii susțin acest lucru, alții spun că, dimpotrivă este nevoie de această secție pentru ca asemenea lucruri, precum cele arătate mai sus, să nu se mai întâmple.

Politicienii se contrează pe desființarea SIIJ

UDMR nu este de acord cu desființarea SIIJ, considerând că trebuie găsită o soluție pentru ca judecătorii să fie liberi și imparțiali într-un proces.

„Nu putem să ne întoarcem acolo de unde am plecat. Da, o altă extremă. Asta a fost toată discuția. Și am spus: ar trebui să găsim undeva o soluție de mijloc. Pentru că dacă citesc eu raportul Inspecției, dacă mă uit punctual la anumite chestiuni- Ploiești, Oradea, Brașov- atunci spun că nu e ok. Eu vreau ca judecătorul să fie într-adevăr să fie liber, imparțial, să fie independent, nu târât ani de zile de către un procuror. Fiecare are un rol important în proces, dar până la urmă eu aștept dreptate de la judecător”, a declarat Kelemen Hunor, vicepremier al României, cu privire la inițiativa de desființare a SIIJ.

De cealaltă parte, Dan Barna, al doilea vicepremier, din partea USR-PLUS, se pronunță în favoarea desființării SIIJ, pe motiv

Dan Barna, vicepremier al României: „Ca să elimini o cangrenă nu te cerți pe culoarea protezei. Eliminăm SIIJ, intrăm într-o logică normală…Dar de ce este SIIJ o cangrenă? De ce nu cred că are rost să detaliem. Pentru că este o structură creată știm de cine… De Parlamentul României controlat de Liviu Dragnea, cu scopul de a fi măciucă anti magistrați. Nu ne-au dezamăgit. Un sistem corect de Justiție n-are nevoie de acest apendice”, a spus Dan Barna.