Uniunea Naţională a Judecătorilor din România (UNJR) şi Asociaţia Magistraţilor din România (AMR) susţin cererea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) prin care solicită Ministerului Justiţiei să clarifice situaţia actuală a arhivei SIPA.
Potrivit unui comunicat al UNJR transmis, miercuri, AGERPRES, cererea CSM vine în continuarea eforturilor depuse de magistraţi, prin asociaţiile profesionale, pentru lămurirea problemelor grave ridicate atât de activitatea Serviciului Intern de Protecţie şi Anticorupţie (SIPA), cât şi de gestionarea arhivei acestuia, despre care s-a afirmat că a fost, poate şi este, folosită pentru a şantaja magistraţi.
"UNJR şi AMR se raliază acestei cereri din partea CSM şi solicită Ministerului Justiţiei să comunice toate aceste informaţii, astfel încât să existe o bază de pornire concretă pentru a se decide soarta arhivei pentru viitor şi pentru a se lămuri toate informaţiile şi speculaţiile din spaţiul public din perioada ulterioară desfiinţării serviciului secret SIPA", se precizează în comunicat. Uniunea reaminteşte că SIPA a fost un serviciu secret înfiinţat în 1991, condus, din 2001, de generali din fosta Securitate comunistă, unii dintre ei deconspiraţi că au făcut poliţie politică, serviciul având în componenţa ofiţeri care proveneau din fosta Securitate.
"SIPA a activat în interiorul justiţiei, până la desfiinţarea sa prin hotărâre de guvern, de către ministrul Monica Macovei. Creat iniţial cu scopul de a preveni corupţia din justiţie, SIPA a ajuns să urmărească magistraţi, folosind metode ale fostei Securităţi comuniste, şi să strângă materiale de şantaj împotriva acestora", se menţionează în comunicat
UNJR mai arată că, în august 2016, a trimis o solicitare premierului Cioloş prin care a solicitat publicarea tuturor documentelor ce vizează modul de gestionare a arhivei SIPA, documentul fiind amplu şi prezintă pe scurt scandalurile din jurul acestui serviciu secret. Magistraţii sunt de părere că o clarificare a tuturor aspectelor privind arhiva SIPA este imperativă pentru credibilitatea justiţiei din România.
"UNJR va continua demersurile pentru lămurirea tuturor aspectelor privind arhiva SIPA, astfel încât acest capitol negru din justiţia post-comunistă să fie clarificat şi închis definitiv. Nu e niciodată prea târziu pentru adevăr, iar pentru însănătoşirea justiţiei din România e important să facem lumină în întunecatul episod SIPA", a declarat Dana Gîrbovan, preşedinte UNJR, citată în comunicat.
La rândul său, preşedintele interimar al AMR, Andreea Ciucă, a declarat că şi Asociaţia susţine măsurile CSM, ca pas important pentru aducerea necesarelor lămuriri. "Atitudinea AMR a fost constantă cu privire la acest subiect, catalogat ca fiind o 'pată neagră' a istoriei, pentru a cărui clarificare, în sensul aflării adevărului, sistemul judiciar este şi trebuie să fie direct interesat. De mai mult de un deceniu, acest subiect revine, redundant, în spaţiul public, fără să existe voinţa unor demersuri concrete lămuritoare, în pofida reacţiilor repetate, ferme şi îndreptăţite ale asociaţiilor profesionale. Tocmai de aceea, AMR susţine măsurile solicitate de CSM, ca pas important pentru aducerea necesarelor lămuriri, odată pentru totdeauna", a precizat Andreea Ciucă.
Consiliul Superior al Magistraturii a solicitat, marţi, Ministerului Justiţiei să publice componenţa comisiilor care s-au ocupat de arhiva SIPA, măsurile dispuse de acestea, data sigilării arhivei, dacă cineva a accesat-o ulterior şi modul cum a fost gestionată până în prezent. Conform unui comunicat de presă al CSM, Consiliul apreciază ca imperios necesară clarificarea situaţiei arhivei SIPA dintr-o dublă perspectivă: aceea a situaţiei juridice actuale şi a presupusei folosiri a informaţiilor din cuprinsul fondului arhivistic în diverse scopuri. Totodată, CSM mai cere data sigilării arhivei şi procesul verbal întocmit în acest sens, dar şi menţionarea modalităţii de pătrundere ulterioară în interiorul acestei arhive, dacă acest lucru s-a întâmplat.
O altă solicitare se referă al "existenţa unor măsuri luate la nivel de CSAT (hotărâri/avize), comunicate Ministerului Justiţiei, în situaţia în care au fost depuse sau, dimpotrivă, identificarea unei/unor eventuale sesizări a CSAT de către Ministerul Justiţiei pe tema modalităţii de gestionare, în timp, a arhivei SIPA". CSM invocă în acest demers faptul că 'după mai bine de 12 ani' de la adoptarea HG din 2006 această temă nu a primit niciun răspuns. "Considerăm că este necesară implicarea activă şi eficientă a tuturor instituţiilor responsabile în rezolvarea de o manieră transparentă, legală şi definitivă a problemei arhivei SIPA", se menţionează în comunicat.
Recomandările noastre
