judecator / sursa foto: dreamstime.com
Din cuprinsul articolului
Un raport al Curții de Conturi referitor la salarizarea personalului din justiție evidențiază un fenomen alarmant: mii de procese intentate de magistrați pentru sporuri și majorări salariale. Într-o perioadă de trei ani, aceștia au obținut, în total, peste 1,3 miliarde de euro prin acțiuni în instanță.
Mii de procese intentate de magistrați pentru sporuri și majorări salariale
Controlul Curții de Conturi a fost realizat anul trecut, acoperind perioada 2021-2023.
Conform raportului publicat joi de juridice.ro, începând cu 2021, sumele câștigate de angajații din justiție prin hotărâri judecătorești au crescut semnificativ, atingând la sfârșitul anului 2023 suma de 6.799.139.547 lei, echivalentul a peste 1,35 miliarde de euro.
„Se constată o creștere accentuată a datoriilor față de salariați care, în anul 2023, au fost de 3,89 ori mai mari față de 2022 și de 3,32 ori mai mari decât în anul 2021”, se menționează în raportul Curții de Conturi.
Angajații din justiție au acționat în judecată instanțele la care lucrează pentru a obține măriri salariale din sporuri, ca urmare a modificărilor legislative frecvente care au afectat mecanismul de calcul al drepturilor salariale.
Salariile din justiție, corelate cu VRS
Salariile din justiție sunt corelate cu un indicator numit „Valoarea de referință sectorială” (VRS), care a început de la 257 de lei. Acest indicator, cu valoare variabilă, este calculat pe baza valorii de referință universale și a evoluției acesteia în raport cu creșterea estimată a prețurilor de consum și cu indicatorii intersectoriali.
La indemnizația calculată pe baza acestui indicator s-au adăugat sporuri, asupra cărora s-a intervenit legislativ de-a lungul timpului.
„Cadrul legislativ complex și predispus la dificultăți de interpretare juridică, marcat de modificări frecvente a generat amplificarea fenomenului litigios.
Astfel, personalul din cadrul instanțelor judecătorești a formulat, în calitate de reclamant, acțiuni în instanță și, invocând respectarea principiului nediscriminării, a solicitat alinierea salariilor efective aflate în plată la drepturile stabilite de instanțele de judecată prin hotărârile definitive pronunțate, precum și noi drepturi salariale, după caz”, se arată în raportul Curții de Conturi.
3.500 de procese pentru sporuri și salarii mai mari, în decembrie 2023
Până la sfârșitul anului 2023, angajații instanțelor au deschis aproape 3.500 de procese pentru sporuri și salarii mai mari.
Aceștia au cerut, în special, stabilirea unei valori de referință sectorială mai mari. Au existat și procese în care au solicitat drepturi care nu mai erau prevăzute de lege, cum ar fi sporul pentru risc și solicitare neuropsihică.
De asemenea, au fost cerute drepturi specifice doar pentru anumite categorii profesionale din justiție, cum ar fi majorarea pentru vechimea în funcție, solicitată de asistenții judiciari, sau salarizarea judecătorilor la nivelul procurorilor de la DNA și DIICOT, precum și acordarea de sporuri în procent maxim de 45%.
Sursa foto: Arhiva EVZ
„Fenomenul litigios având ca obiect drepturi salariale acordate personalului din cadrul instanțelor judecătorești a înregistrat în timp o amploare și o dinamică fără precedent. Astfel, la data de 13.12.2023 pe rolul instanțelor de judecată se aflau în curs de soluționare 3.473 de dosare ale cauzelor în care Înalta Curte de Casație și Justiție avea calitate procesuală”, subliniază inspectorii Curții de Conturi.
Salarii și sporuri pentru 15.159 de angajați în instanțele din România
În decembrie 2023, când a fost finalizat controlul, instanțele din România aveau 15.159 de angajați, incluzând 4.919 judecători, 361 de magistrați-asistenți, 7.981 de personal auxiliar, 909 personal conex, 581 funcționari publici și 408 personal contractual.
Verificările au relevat că, pe fondul numărului mare de procese deschise de angajații instanțelor, s-a ajuns la o practică neunitară în stabilirea salariilor de bază și a sporurilor acordate personalului din instanțele judecătorești.
Astfel, există diferențe semnificative între salariile de bază și/sau sporurile acordate pentru aceeași funcție, grad sau gradație, atât între ordonatorul principal și ordonatorii secundari, cât și între ordonatorii secundari, pentru personal auxiliar, personal conex, funcționari publici și personal contractual, cu excepția magistraților, pentru care actele administrative de salarizare au fost emise centralizat.
Pentru a uniformiza aplicarea normelor juridice în domeniul salarizării personalului din justiție, Curtea de Conturi a formulat șapte recomandări către instanța supremă. Prima dintre acestea vizează modificarea legislației salarizării.
Curtea de Conturi solicită uniformizare în aplicarea normelor juridice în domeniul salarizării
Curtea de Conturi solicită ca până la 30 iunie 2025 să fie inițiate demersuri pentru promovarea unui proiect de lege privind salarizarea specifică domeniului justiției, însoțit de o evaluare care să evidențieze veniturile salariale corespunzătoare fiecărei categorii profesionale din acest domeniu.
De asemenea, se recomandă analizarea salariilor de bază și a sporurilor aferente pentru întregul personal din cadrul ICCJ și al instanțelor judecătorești, din perspectiva legalității și respectării principiului egalității, având în vedere necesitatea unor instrumente legale care să asigure o abordare unitară a salarizării, în contextul amplorii fenomenului litigios.
Analiza va fi realizată de o comisie desemnată, formată din specialiști din structurile de specialitate ale ÎCCJ, inclusiv resurse umane, salarizare, juridic și audit public intern. Raportul cu concluziile analizei va fi înaintat Ministerului Justiției, Consiliului Superior al Magistraturii, Guvernului și Parlamentului.
„Conducerea ÎCCJ și-a exprimat acordul cu privire la concluziile și recomandările echipei de audit a Curții de Conturi, iar în urma procedurii de conciliere între reprezentanții entității auditate și cei ai Curții de Conturi nu au rămas aspecte în divergență”, mai precizează Curtea de Conturi.
