După atentatele din Madrid, în 2004, când 200 de oameni şi-au pierdut viaţa, Europa a rescris ecuaţia propriei sale securităţi.
Masacrul de la Madrid“ e un documentar care analizează una dintre plăgile epocii moderne: terorismul. În martie 2004, Spania a sângerat cumplit, durerea ei răsfrângându-se asupra întregii Europe. Noi bariere ale terorismului fuseseră sparte barbar, retezând dintr-o singură lovitură 200 de vieţi. Staţiile madrilene Atocha, unde au explodat trei bombe, El Pozo del Tio Raimundo (două bombe) şi Santa Eugenia (o bombă) au fost teatrul unui masacru de neimaginat şi dovada că lumea nu mai este aceeaşi, nici măcar pe Bătrânul continent. Alte patru bombe au explodat pe un drum spre Atocha, însă forţele de securitate au descoperit ulterior şi alte trenuri burduşite cu explozibil. 181 de oameni au murit chiar în momentul exploziilor. 41 erau cetăţeni străini: 15 din România, câte 5 din Ecuador şi Peru, 4 din Polonia, 3 din Columbia, 2 din Honduras şi câte unul din Bulgaria, Chile, Cuba, Republica Dominicană, Guineea- Bissau, Franţa şi Maroc. După Spania, România a fost ţara cu cei mai mulţi morţi în această tragedie. Investigaţiile continuă şi azi 11 martie 2004, o zi de marţi, e o dată cumplit de roşie în calendarul terorismului din secolul 21. E ziua în care 200.000 de navetişti au plecat spre locurile de muncă din Madrid, ducând cu ei o încărcătură criminală: zece bagaje pline cu explozibili mortali.
200 de persoane şi-au pierdut viaţa în explozii, iar alte 1.800 au fost rănite, într-un atac ce a transmis Europei un mesaj înfiorător: furia fundamentaliştilor islamici îşi găsise o nouă ţintă.
Autorii atentatului nu sunt cunoscuţi nici acum, iar investigaţiile continuă. O ipoteză lansată de guvernul spaniol incriminează Organizaţia Separatistă Bască (ETA), iar alta, lansată de un ziar arab, citează o declaraţie posibil aparţinând Al- Qaida, în care organizaţia revendică atentatul. Motivul: sprijinul acordat de José María Aznar guvernului american, după atentatele din 11 septembrie 2001 de la New York.
Numeroşi lideri mondiali au condamnat atentatele de la Madrid, iar Parlamentul european a declarat ziua de 11 martie „ziua victimelor terorismului“. În România, drapelul naţional a fost coborât în bernă, iar 14 martie a fost zi de doliu naţional. La acel moment, se număraseră 9 români morţi, 8 dispăruţi, iar 24 de persoane erau încă internate.
Recomandările noastre
