În fața unei adevărate furtuni create de ideea izolării persoanelor peste 65 de ani până la sfârșitul anului, așa cum sugerase șefa Comisiei Europene, președintele Franței a dat înapoi.

Ideea continuării izolării bătrânilor după 11 mai, dată la care Franța începe relaxarea socială, a produs multă tulburare în Hexagon și discuții aprinse în presă și pe rețelele sociale.

Simțind potențialul exploziv al subiectului, Emmanuel Macron s-a speriat și a decis să stingă rapid polemica. Fără a mai aștepta conferința de presă a premierului, programată pentru duminică, președintele a intervenit vineri seara în direct de la Palatul Elysée.

El a declarat că „nu dorește discriminarea” persoanelor în vârstă după data de 11 mai, și că face „apel la responsabilitatea individuală” a fiecăruia.

Această intervenția a venit după ce președintele consiliului științific pentru COVID-19, profesorul Jean-François Delfraissy, afirmase miercuri în fața Senatului că 18 milioane de persoane, care prezintă riscul cel mai mare de a dezvolta o formă gravă de boală, printre care „persoanele de o anumită vârstă, peste 65 sau 70 de ani” vor continua să rămână izolate în casă și după 11 mai.

„În cazul acestor 18 milioane de persoane, nu este nici un secret, vom continua izolarea. Pentru cât timp? Nu știu, poate până când vom descoperi un medicament preventiv”, a spus profesorul.

Săptămâna trecută, o declarație a președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, făcută în ziarul german Bild, despre izolarea bătrânilor până la Crăciun, a provocat un mare scandal.

Într-un discurs ținut luni, Emmanuel Macron însuși vorbise de o izolare mai îndelungată pentru „persoanele cele mai vulnerabile” și „persoanele în vârstă”, fără a preciza dacă este vorba de măsuri cu caracter obligatoriu sau doar recomandări.

Evocarea unei izolări a domiciliu pentru bătrâni a provocat o furtună socială. Puterea a fost acuzată de „discriminare”, de intenția de a transforma această categorie, care nu mai este utilă social, într-una de mâna a doua, ba chiar de dorința de a se debarasa de ea, prin efectele devastatoare pe care o izolare prelungită și lipsa activității le pot avea asupra sănătății.

Joi seara, Academia Franceză a luat poziție în forță împotriva acestei idei periculoase. „Tentația simplificatoare constând în administrarea fenomenului pe grupe de vârstă și în impunerea persoanelor vârstnice, în numele protejării lor, de a rămâne izolate, nu este satisfăcătoare”, a afirmat academia, care a acuzat un „amestec” între bătrâni, handicapați și bolnavi cronici.

„Este mai bine să asumi un risc controlat, respectând un comportament prudent, pentru a trăi alături de ceilalți, sau să te stingi în singurătate și deznădeje?”

Juriștii au intervenit și ei în dezbatere:

„Poate fi înțeleasă ideea de a cere persoanelor fragile să nu iasă din casă, dar a transforma în lege un fenomen statistic sanitar ridică serioase obiecții juridice”, a arătat constituționalistul Didier Maus, care a vorbit despre riscurile „discriminării” și „afectării disproporționate a libertății de mișcare”.

O asemenea măsură ar trebui să respecte și „principiul demnității persoanei umane – care este de asemenea un principiu constituțional”, a adăugat și profesorul de drept Guillaume Drago.

Eseistul Alain Minc, un apropiat al lui Macron, a vorbit despre o „insuportabilă privare de libertate”: „Texte ambigue pentru libertățile publice au fost deja adoptate. O izolare pe grupe de vârstă ar fi picătura care varsă paharul.”

Și Minc a adăugat:

„Bătrânii sunt mai contagioși? Nu. Bătrânii sunt mai fragili în fața COVID-19? Da, dar este libertatea lor de a-și asuma acest risc. Singurul argument valabil pentru izolarea celor peste 70 de ani ar fi dorința de a nu suprasolicita serviciile de reanimare. Dar a adopta măsuri legate de vârstă ar însemna o contrazicere a filosofiei înseși a sistemului de asigurări de sănătate în Franța.”

Și Minc a adăugat:

„Să ne ferim de excesele epidemiologilor. Nu putem accepta ca o autoritate științifică oscilantă să se substituie puterii politice.”

Cum în mod sigur această problemă se va ridica și în România, argumentele de mai sus sunt foarte utile. Plus lecția că o societate care vorbește și nu acceptă cu capul plecat toate ideile și experimentele puterii, îi poate rezista acesteia.