Marina franceză a ridicat vălul de pe ceea ce urmează să devină noua armă strategică a Hexagonului.
Alegerile referitoare la portavioanele de nouă generație (PA-NG) ar fi trebuit clarificate de președintele Emmanuel Macron cu ocazia zilei de 14 iulie. Cu toate acestea, capriciile vieții politice au decis altfel, odată cu remanierea guvernului. A priori, șeful statului ar trebui să facă anunțuri până la sfârșitul acestui an sau chiar cu ocazia mesajului către forțele armate, în luna ianuarie.
Oricum, în funcție de audierile parlamentare, de indiscrețiile făcute presei și de rapoartele publicate de comisiile de apărare din Senat și Adunarea Națională, se pot preciza câteva elemente despre noul portavion francez.
Astfel, se acceptă faptul că noul PA-NG va fi de cel puțin 1,5 ori mai impunător decât actualul portavion Charles de Gaulle, cu ale sale 42.000 deplasament, ordinea de mărime preconizată pentru noua navă fiind de fapt 70.000 de tone pentru 280 sau 300 de metri lungime, scrie Opex 360.
Și acest lucru este legat de Future Air Combat System (SCAF), al cărui avion de luptă pe care se va baza va avea o masă de 30 de tone, o lungime de 19 metri și o anvergură a aripilor de 14 metri. În plus, ar trebui să poată utiliza drone și efectoare.
Pentru o mai mare flexibilitate în operațiunile aeriene, s-a argumentat că PA-NG ar trebui să aibă capacitatea de a „lansa și recupera” simultan aeronavele la bord.
În ceea ce privește propulsia, alegerea nucleară este clară pentru noul portavion. Și asta pentru a menține abilitățile industriei franceze în acest domeniu. Odată cu programele sistemelor de propulsie ale submarinelor nucleare din clasa Suffren (SNA) și cu cele care vor echipa submarinele nucleare laansatoare de rachete de nouă generație (SNLE3G), va fi necesar să fie menținute aceste abilități pentru asigurarea menținerii stării operaționale.
Pentru noul portavion vor fi proiectate două rectoare noi, a căror putere ar trebui să fie de la 220 la 230 megawați, ce i-ar conferi astfel o putere cu 50% mai mare decât ce a aportavionului „Charles de Gaulle”.
Această nevoie de putere se explică prin necesitatea deplasării a cel puțin 70.000 de tone prin apă (și atingerea unei vitezei maxime pentru a putea recupera anumite aeronave aflate în avarie severă).
Dar ar fi vorba mai ales de posibilitatea de a utiliza catapultele electromagnetice (EMALS - ElectroMagnetic Aircraft Launching System) în locul tradiționalelor catapulte cu abur pentru decolarea avioanelor de pe punte.
Alegerea EMALS a fost confirmată de marina franceză, al cărei ultim număr al revistei „Cols Bleus” se concentrează pe acest subiect.
„Catapultele electromagnetice care vor echipa PA-NG se bazează pe principiul inducției magnetice. Circuitele electrice, amplasate de ambele părți ale șinelor de catapultă, generează un câmp magnetic care pune în mișcare un cărucior mobil pe care este fixată aeronava.
Alimentarea cu energie a acestui motor liniar este controlată astfel încât să fie ajustată la masa avionului sau a dronei care urmează să fie catapultată și la viteza finală necesară pentru catapultare. Sistemele de stocare și returnare a energiei (volante de inerție), amplasate în amonte de motoare, fac posibilă reducerea necesităților de energie în ceea ce privește instalația de producție electrică a navei atunci când se utilizează EMALS ”, explică Cols Bleus.
Avantajele EMALS sunt numeroase: posibilitatea lansării avioanelor cu mase diferite, reducerea constrângerilor fizice asupra celulei aparatelor, dimensiuni mai mici, poluare fonică mai redusă, eficiență energetică optimizată, întreținere mai ușoară etc.
Cu această ocazie, marina franceză a publicat și o imagine sugerând aspectul pe care îl va avea PA-NG, dar cu un credit acordat GA-EMS, adică General Atomics Electromagnetic Systems Group.
Putem deduce că nava va avea cel puțin două EMALS și că insula sa (castelul) nu mai ocupă o poziție centrală (întotdeauna pe partea tribord), ci că va fi localizată în partea din spate a portavionului. Similar ca în cazul USS Gerald Ford, care inaugurează o nouă clasă de portavioane americane (care vor avea patru catapulte electromagnetice).
În ceea ce privește protecția, s-a sugerat că cea a PA-NG ar fi consolidată în comparație cu cea a portavionului „Charles de Gaulle”, care se bazează în special pe rachetele Aster 15 și Mistral, precum și pe opt tunuri de 20 mm și pe trei turele Narwhal.
Dar asupra acestui aspect, marina franceză nu spune prea multe. Cu excepția faptului că amintește faptul că protecția unei forțe navale este concepută într-un mod global și nu navă cu navă.
„Portavionul și escortele sale evoluează constant pentru a se adapta la amenințări, subliniază „Cols Bleus” . „În ceea ce privește amenințarea cu rachetele, în special cele hipersonice, „a fost lansată o activitate de capacitate pentru a reflecta asupra celor mai bune mijloace de a face față acestora”.
Și acest lucru se referă în primul rând la portavionul „Charles de Gaulle”, înaintea PA-NG.
„Astfel, următoarea revizie tehnică majoră a portavionului și reviziile la mijlocul vieții fregatelor de apărare aeriană vor fi o oportunitate de a moderniza sistemele antirachetă ale acestor nave, precum și suita radar a portavionului. Sosirea fregatelor de apărare și intervenție (FDI) va permite GAN (grupului de luptă al portavionului) să beneficieze de platforme Aster 30 extrem de eficiente. La aceste resurse se adaugă deja cele ale avioanelor Rafale echipate cu racheta Meteor, care îi oferă o capacitate crescută de interceptare aer-aer”, explică revista Marinei Franceze.
Și să concluzioneze: „De atunci, portavionul, protejat de escorta sa de fregate și submarine de nouă generație, va rămâne cea mai sigură bază aeronautică, datorită mobilității sale și a perimetrului mare al bulei sale de negare a accesului, care va crește în dimensiune datorită noilor capacități ale GAN”.
Foto: Opex 360