Macron pupă talpa neagră. Recunoștință față de colonii

epaselect epa08638620 French President Emmanuel Macron hugs blast victim Tamara Tayah as he attends a ceremony to plant a cedar with members of the NGO Jouzour Loubnan in Jaj, Lebanon, 01 September 2020. Macron is in Lebanon to mark the the former French protectorate's 100th anniversary. It is the French president's second visit within one month when he visited the country following the 04 August Beirut port blast in which at least 190 people died and 6,500 were injured and large parts of the port and the city were devastated. EPA/GONZALO FUENTES / POOL MAXPPP OUT

„Un profund sentiment de recunoștință”, a transmis liderul de la Elysee, duminică, după ce tabăra „nu” a câștigat în cadrul referendumului privind independența Noii Caledonii de Franța.

După aproape 170 de ani de dominație colonială, tabăra „nu” s-a impus cu un scor de 53,26% din voturi, în cadrul referendumului privind independenţa Noii Caledonii faţă de Franţa.

Ocazie pentru președintele francez, Emmanuel Macron, să transmită „un profund sentiment de recunoştinţă”.

„Alegătorii s-au exprimat, în mare parte şi-au confirmat dorinţa de a menţine Noua Caledonie în Franţa. În calitate de şef de stat, salut acest semn de încredere în Republică cu un profund sentiment de recunoştinţă. Salut de asemenea rezultatele sale cu recunoştinţă”, a declarat preşedintele Republicii în cursul unui discurs rostit la Palatul Elysée.

Susținătorii independenței acestui teritoriu al Franței de peste mări se află la al doilea referendum eşuat.

La 4 noiembrie 2018, la primul referendum în legătură cu independența, tabăra „nu” a câştigat cu 56,7% din voturi, iar tabăra „da” a avut 43,3% din opţiuni.

Distanţa dintre cele două tabere s-a redus la acest referendum, la care participarea a fost estimată la aproape 86%.

Astfel că, La doi ani după un prim vot, referendumul de duminică din Noua Caledonie a decis la mustață rămânerea acestui arhipelag din Pacific sub jursdicție franceză.

În această colectivitate, cu o populație de puțin sub 300.000 de locuitori, care aparține Franței din 1853, „DA”-ul a înregistrat însă un progres important, pe fondul participării masive la vot. Astfel, la urne s-au prezentat circa 86% din cei 180.000 de alegători cu drept de vot, scrie Le Figaro.

Referendumul de anul acesta s-a desfășurat pe fondul radicalizării partizanilor independenței – încurajați de rezultatele strânse din 2018 și de intrarea reprezentanților politici ai acestora în Congres, legislativul arhipelagului – dar și al unioniștilor, prin ascensiunea la putere a coaliției „L’avenir en Confiance”, de dreapta conservatoare, în detrimentul dreptei moderate care a pierdut teren.

De asemenea, atitudinea oscilantă a guvernului de la Paris față de chestiunea independenței Noii Caledonii, a provocat mai multă iritare: independentiștii au considerat regimul Macron prea părtinitor în favoarea păstrării coloniei; unioniștii l-au acuzat pe Macron de „moliciune” și de favorizarea rupturii.

Desfășurarea referendumului a avut loc sub supravegherea a circa 250 de observatori, veniți din Hexagon, experți ai Organizației Națiunilor Unite și din partea Forumului Insulelor din Pacific.