Președintele Franței a ajuns ieri în Polonia, pentru a participa la o conferință privind încălzirea globală, în vreme ce la el acasă este iadul pe străzi, stârnit tocmai de un program pentru protejarea climatului. O dovadă că nu înțelege nimic din ce i se întâmplă.

Înainte de plecare, președintele francez i-a dat indicații premierului său să poarte discuții cu liderii opoziției într-o tentativă de a liniști protestele care zdruncină Hexagonul.

Macron a fost luat prin surprindere de revolta „vestelor galbene” (manifestanții poartă veste reflectorizante) care a izbucnit pe 17 noiembrie, evoluând dramatic de la o banală petiție online împotriva noilor taxe la combustibil.

Forțele de ordine au fost copleșite sâmbătă și duminică de manifestanții care au făcut ravagii în cartierele cele mai șic din Paris, incendiind zeci de mașini, spărgând magazine și distrugând reședințe private și cafenele de lux, în cele mai mari tulburări pe care le-a cunoscut capitala din 1968 încoace.

 

Economia în șoc

Tulburările afectează grav economia: rezervările la hoteluri s-au prăbușit, comercianții suferă, investitorii sunt îngrijorați, iar colosul petrolier Total a anunțat că multe dintre benzinăriile sale nu mai au ce să vândă, din cauza blocajelor create de manifestanți în jurul depozitelor de combustibil.

Acțiunile din turism și transporturi se află în cădere liberă.

Părăsind biroul prim-ministrului Edouard Philippe, liderul opoziției și al Partidului Les Républicains, de centru-dreapta, Laurent Wauquiez, a declarat că guvernul nu a înțeles nimic din dimensiunea mâniei publice: „Singurul rezultat al acestei întâlniri a fost stabilirea unei dezbateri în Parlament”, a spus Wauquiez presei. „Ceea ce avem noi nevoie sunt gesturi care să liniștească, iar acestea trebuie să se nască din decizia pe care orice francez o așteaptă: renunțarea la mărirea taxelor (la carburanți)”.

La Paris se vorbește iar de „Revoluție”

Mișcarea „vestelor galbene”, ai cărei militanți sunt de cele mai diferite vârste, slujbe și origini, a început online ca o revoltă spontană față de creșterea prețurilor la benzină, dar s-a transformat într-un uriaș val de furie față de costurile tot mai mari ale vieții pentru gospodăriile clasei de mijloc.

Membrii mișcării provin într-adevăr în majoritatea lor din această pătură socială și din cea a muncitorilor. Dar la acest nucleu de nemulțumiți s-au lipit elemente marginale mult mai radicale. În plus, mișcarea nu are o conducere clară, ceea ce face foarte dificile negocierile pentru guvern. Principala cerere a „vestelor galbene” este, evident renunțarea la creșterea taxelor pe carburanți, programată să intre în vigoare de la 1 ianuarie, în paralel cu măsuri urgente pentru creșterea nivelului de trai.

Însă protestatarii vorbesc tot mai insistent de plecarea de la putere a lui Macron, iar unul dintre cuvintele care revine cu obstinație în discursul protestatarilor este „Revoluție”. Președintele și guvernul par incapabili să găsească soluții la criza care se agravează de la o zi la alta.

„Să facem un mic gest și apoi să ascundem problema sub preș, așa cum s-a tot făcut în ultimii 30 de ani, nu rezolvă nimic din problemele structurale mai profunde”, își scuză superiorii purtătorul de cuvânt al guvernului, Benjamin Griveaux, într-o declarație pentru France Inter.

Potrivit unui sondaj realizat de Harris Interactive după protestele de sâmbătă și duminică arată că 72% din francezi sprijină mișcarea „vestelor galbene”, dar 85% dezaprobă violențele.

 

O mișcare anti-globalizare

Macron a explicat că majorările de taxe la carburanți fac parte din planul său de luptă împotriva încălzirii climatice, cu scopul de a-i determina pe șoferii și transportatorii francezi să renunțe la mașinile diesel în favoarea altora mai puțin poluante. Sâmbătă, el a repetat că nu va renunța la acest obiectiv politic. În timp ce liderii din lumea întreagă au început la Katowice, în Polonia, o conferință de două săptămâni pentru a încerca să identifice măsurile ce ar trebui luate pentru stoparea încălzirii globale, manifestațiile din Franța demonstrează ce cost uriaș au aceste măsuri, dacă sunt aplicate pompieristic, fără a ține seama de oamenii care le suportă.

Refuzul oricărui compromis din partea lui Macron, un fost funcționar bancar, a agravat resentimentele membrilor clasei de mijloc și ale muncitorilor francezi la adresa elitei globaliste. Furia „anti-establishment” care animă mișcarea „vestelor galbene” i-ar putea provoca daune uriașe lui Macron la alegerile europene de anul viitor, pe care spera să le câștige, pentru a impune un program de reformare a UE.

Dimpotrivă, protestele constituie terenul ideal pentru creșterea curentelor naționaliste și eurosceptice, în frunte cu Marine Le Pen, care deja se află în fruntea tuturor sondajelor.